Alte întrebări despre sine
Există o preocupare filosofică veche care s-a numit interogaţia sinelui. Cine sunt eu? Sau cine eşti tu? Ele vin din vechea filosofie greacă, iar inscripţiile de pe frontispiciul templului din Delphi sunt deosebit de elocvente.
Platon comenta inscripţiile delphice, spunând astfel: „Căci, aceasta este înţelepciunea: a-ţi cunoaşte Sinele; şi mă unesc în gând cu cel care a pus pe frontispiciul templului […] aceste cuvinte. Într-adevăr, ele îmi par înscrise acolo ca şi cum ar fi o formă de întâmpinare a Zeului către cei ce intră, în loc de «voie bună», fiindcă a se simţi cu voie bună nu se potriveşte aici şi nu este cazul să ne îndemnăm la aşa ceva unii pe alţii, ci la dreapta chibzuinţă.”
Cel dintâi lucru pe care trebuie să-l ştim este că „tu eşti, tu exişti ca o minusculă scânteie având aceeaşi natură cu marea Fiinţă din care faci parte. Tu omule, însă, ca fiinţă limitată şi efemeră, vei realiza acest adevăr numai dacă-ţi vei cunoaşte Sinele, fărâma divină din tine. Doar cel ce aspiră la realizarea Sinelui şi, în final, va reuşi să-l şi cunoască prin trăire nemijlocită poate fi sophos în cel mai autentic înţeles. Cel care doar vorbeşte despre Sine realizează că este o existenţă, dar nu a trăit-o ca stare efectivă astfel că rămâne încă tributar condiţionărilor sale.”
Întrebările sinelui ar consta în aceea că nu este necesar să ştii ceea ce eşti, ci doar să stabileşti ceea ce nu eşti. Tu nu eşti nimic perceptibil sau imaginabil, totuşi, fără tine nu poate exista nici percepţie, nici imaginaţie. Tu observi inima simţind, mintea gândind, corpul acţionând. Omul crede că Dumnezeu este în afara sa şi la foarte mare distanţă de el. Când, prin adevărata cunoaştere, această iluzie este risipită, omul recunoaşte Sinele ca pe o prezenţă perpetuă în sufletul său. Din clipa în care a înţeles astfel propria lui trăire, omul va cunoaşte o sublimă stare de pace şi beatitudine.
O lucrare de referință în domeniu, Conștiința de sine și alteritatea, semnată de Dan Zahavi, susține prin argumente solide faptul că fenomenologia, în special în versiunea lui Edmund Husserl, poate să aducă o contribuție decisivă la discuțiile referitoare la conștiința de sine. Mai mult, Zahavi ne propune o diversitate de idei legate de problematica conștiinței de sine, raportându-se la natura sinelui din unghiurile de vedere ale temporalității, intenționalității, reflectivității, corporalității și sociabilității.
Arhiva rubricii În marginea filosofiei de Ionuț Cristache
A doua față, roman de Ionuț Cristache la Editura Leviathan, 2022, ediție tipărită, click aici; ediție online, free download, click aici.