Constantin Brâncuși – o coloană, un infinit, o pasăre, un sărut, o tăcere

115
constantin brancusi
Constantin Brâncuși

fila de calendar rubrica leviathan.roZiua de 19 februarie a fost declarată oficial în anul 2015 zi de sărbătoare naţională, denumită ”Ziua Brâncuşi”. 19 februarie este data la care, în anul 1876, în localitatea Hobiţa, s-a născut sculptorul român Constantin Brâncuși.

Unul dintre cei mai influenți artiști ai secolului XX, considerat pionier al sculpturii moderne abstracte, Constantin Brâncuși (1876 – 1957) ”a sculptat germinarea așa cum a sculptat adormirea, înălțarea și peste tot, desăvârșirea, ca o neîncetată mângâiere a formelor, întocmai pietrei spălată de apă. A tăcea-tăcere, ce lung infinitiv, dar, din tăcerea aceasta, ținând, fie de istorie, fie de gramatica românească, el, Brâncuși, avea să facă un monument universal.ˮ – Constantin Noica (1909 – 1987).

De la Rugăciunea” din 1907 la Coloana fără sfârșit din 1937 – 1938, Constantin Brâncuși a renunțat la frumusețea exterioară a formelor în favoarea dimensiunii lor lăuntrice, dezvoltând permanent o tendință între stilizare și generalizare.

”Opera sa ne dezvăluie esența surprinsă în formele concrete de existență. Ea este, așadar, o sinteză a forței universale care exprimă ceea ce nu poate fi rostit, care reunește contrariile într-un tot armonios.ˮ consideră criticul de artă Ionel Jianu (n. 1905, București – d. 1993, Paris), prieten al artistului din 1927.

”Eu niciodată nu mi-am propus să uimesc lumea. […] Am judecat simplu, așa cum vedeți, și am ajuns la ceva tot simplu, teribil de simplu: la o sinteză care să sugereze ceea ce voiesc să reprezint. Am scos din bronz, din lemn, din marmură acel diamant ascuns: esențialul.ˮ ”Ceea ce este real este esența. Iar dacă te apropii de esența reală a lucrurilor, ajungi la simplitate”, spunea Constantin Brâncuși.

Referințele la arta arhaică, voința sa de a se îndepărta de orice expresie sau sentiment personal față de modelul său, de a privilegia forma elementară, universală și atemporală, toate i-au permis să detașeze opera sa de limitările stilurilor proprii epocii sale, și să înscrie sculpturile sale într-o dimensiune universală.

Frumusețea sculpturii sale, în care a căutat adevărurile esențiale ale vieții, l-a făcut pe scriitorul Robert Payne, prieten al artistului, să afirme: ”Brâncuși absoarbe frumusețea care îl înconjoară, frumusețea creată de propriile sale mâiniˮ.

Vezi și: La Târgu Jiu, Colocviile Brâncuși sunt dedicate Zilei Naționale Brâncuși (18, 19 februarie 2019)

Arhiva rubricii Filă de calendar 

Comentați via Facebook

2 COMENTARII

  1. Brâncuși, cu uneltele sale minunate:
    bucurie, frumos, adevăr, seninătate
    a sculptat Armonii arhetipale,
    poeme simbol deschizând o cale.
    Având ca temă dimensiunea cosmică a vieții
    i-a adus omagiu lui Dumnezeu și întregii creații,
    exprimând esențe, dând formei vitalitate
    pentru sensibil și spiritual creând unitate.

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.