Între marile sărbători, religioase și laice, care marchează puntea dintre ani și trecerea speranței către un nou început, între Crăciun și Sf. Ioan, „anul teatral” a început și el sub o zodie festivă. A început cu aniversarea Teatrului de Comedie din București. În 2021, la 5 ianuarie (amintind ziua în care a bătut aici primul gong) teatrul din inima Bucureștilor a împlinit 60 de ani de existență. Îi urăm și noi acum: lustre, decenii, secole înainte cu realizări artistice minunate!
După 1989, în calitate de jurnalist, am participat aproape de fiecare dată la sărbătorirea acestui teatru și am putut, cu aceeași satisfacție mereu reierată, nu doar să constat, ci să simt profund, acolo, în mijlocul lui, că acest colectiv este cu adevărat o familie. Nu doar la modul declarativ, ci efectiv. O familie de tip special, o pulsație vie omenească, alimentată de fine resorturi întrețesute cu afinități profesionale elevate. Alături de acești oameni de teatru la ceas aniversar am văzut festivități cu mare strălucire însoțite de desfășurări de ample programe artistice, sub diferite regii, renumite, mai ales la „vârste rotunde”, și altele mai puțin elaborate artistic, dar susținute de neîntrerupta bucurie de a se întâlni și a împărtăși aceeași emoție și rememorare. De aceea, nu mică era întristarea la gândul că pandemia care a împiedicat atât de dramatic toate activitățile planetei, și pe cele teatrale implicit, nu avea cum să nu fie o stavilă împotriva acestei tradiționale reuniuni anuale a artiștilor și prietenilor Teatrului de Comedie.
Dar, după cum teatrul și oamenii lui de pe meridianele lumii și de la noi au arătat cu atâtea și atâtea (de-acum și ele memorabile) exemple că actul artistic poate fi reinventat spre a se menține relația cu publicul în speranța revenirii pe scenă, de Ziua Teatrului de Comedie am avut încă o probă în acest sens. Petrecută exclusiv pe canalele de Facebook și Instagram, aceasta a însemnat acum un program-maraton, desfășurat de așa natură încât ținea conectat privitorul (adică un public foarte larg) la o emoție mereu în alt registru, dar aceeași printr-un numitor comun de unde nu a lipsit acel spirit de familie amintit. Un program variat în unica dimensiune a online-ului, alcătuit însă judicios, zicem noi, cu simțul măsurii, al raportului între timpul fizic (adică, efectiv, întreaga zi ) și clipele propuse spre activarea și întreținerea memoriei. Aniversarea a început firesc printr-un cuvânt de întâmpinare din partea actorului George Mihăiță, directorul în funcție și cel mai longeviv până acum director al Teatrului de Comedie, pe care îl conduce din 2002. Momentul a fost urmat de-a lungul zilei de urări de viață lungă și realizări, ca fierbinți dovezi de prietenie, adresate de valoroși oameni de teatru, de la actorul Ion Caramitru, președintele UNITER, regizorul Andrei Șerban care în ultimii ani și-a lăsat valoroasa amprentă creativă și pe afișul Teatrului de Comedie, la mari actori ai acestei scene precum Horațiu Mălăele sau „veteranul” Eugen Racoți…
Realizată într-un ritm vivace, susținut de tehnici video sugestive, retrospectiva Comedia Stories ne-a adus din nou aproape de suflet, în imagini fulgurante, născătoare de altele în virtualitatea memoriei noastre, pe mari interpreți care au înnobilat această scenă, ca Radu Beligan (director fondator, totodată), Gh. Dinică, Marin Moraru, Ion Lucian, Dem Rădulescu, Aurel Giurumia, Constantin Băltărețu, Iurie Darie, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Cornel Vulpe, Ștefan Tapalagă, Mihai Pălădescu, Vladimir Găitan, apoi pe Sanda Toma, Iarina Demian, Ion Chelaru Valentin Teodosiu sau pe mai tinerele Virginia Mirea, Gabriela Popescu, Mihaela Teleoacă, Dorina Chiriac și pe mulți, mulți alți actori, pe regizori și scenografi care au dat altitudine actului artistic la Comedia în primii ani de la înființare, precum Lucian Giurchescu, David Esrig, Radu Penciulescu, Moni Gheleter, respectiv, Ion Popescu Udriște și Dan Nemțeanu, chemând în amintirea fiecăruia alte nume care au marcat momente importante în istoria teatrului de pe strada Sf. Dumitru, ca Ion Cojar, Mihai Dimiu, Valeriu Moisescu, Cătălina Buzoianu, Sanda Manu ș.a… A fost un Best OF ca un galop întru seducția memoriei afective a privitorului pentru care merită aprecieri Mihnea Irimia și Mihai Bendeac (concept și editare video). O retrospectivă a aniversărilor teatrului cu focus pe anii 1971 și 2011 a deschis noi file către cugetele și inimile fidelilor admiratori ai acestui colectiv, ale iubitorilor teatrului, în general. Și cum cred că echilibrul este o constantă a programului aniversar prezentat acum, în pandant cu „trecutul”, într-o alternanță vie a momentelor, în șapte „episoade” am savurat Amintiri din teatru, mărturisirile sincere, chiar curajoase uneori, referitoare la prima lor întâlnire cu Teatrul de Comedie, venite din partea tinerilor membri ai colectivului artistic, cel de de astăzi. Că ei sunt nucleul viu, noua „garnitură” care cred că are toate motivele să privească acum cu mândrie către zestrea superbă a acestui îndrăgit teatru bucureștean, căci oferă semne de noblețe creatoare care îi fac demni de blazonul Comedia prin care s-au impus respectului nostru azi și pot aspira la un nume pentru viitor, că sunt dăruiți cu autentic talent, am putut să constatăm nemijlocit și acum prin câteva mici producții realizate special cu prilejul împlinirii celor șase decenii ale Teatrului de Comedie și prezentate în programul aniversar. Astfel am văzut prima parte unui incitant spectacol-lectură (cu ceva mișcare scenică și recuzită !), Ultima iubire a lui Cezar de Horia Gârbea, în adaptarea lui Dragoș Huluba și interpretarea actorilor Delia Nartea, Dan Rădulescu, Liviu Pintileasa, Silviu Debu, Răzvan Krem Alexe. Apoi am beneficiat de primul episod (dedicat lui G. Ciprian) din programul intitulat Revizitări ale marilor dramaturgi, realizat de teatru în parteneriat cu Muzeul Literaturii Române: Protecție (concept Vlad Massaci și Iuliana Vîlsan, interpet cu fine nuanțări, Marius Florea Vizante). Și, în sfârșit, dar nu în cele din urmă, trebuie să menționăm premiera sketch show-ului Meniul zilei (concept Bogdan Cotleț și Dan Rădulescu).
Un ax între ieri și astăzi a fost configurat prin succintul documentar Then&Now realizat însă la mare temperatură afectivă. Acesta reunește gânduri în oglindă despre prima piesă jucată pe această scenă în 5 ianuarie 1961, Celebrul 702 (regia Moni Ghelerter), în (legendarul) rol titular cu Radu Beligan, evocată de fiica acestuia, actrița Lamia Beligan, și despre cea mai recentă premieră (17 februarie 2020), Afară, departe, pe câmp (regia Alexandru Dabija), prezentată de Cătălin Ștefănescu, realizatorul scenariului dramatic. În aceeași ordine de idei, am apreciat și difuzarea integrală a amplului documentar despre înființarea Teatrului de Comedie, Comedia Remix, realizat în 2014, de criticul teatral Cristina Modreanu și Maria Drăghici. Prin el s-a încheiat Ziua dedicată Teatrului de Comedie cu tonusul și vibrația mărturiilor constituindu-se ca un alt îndemn la speranță și încredere în puterea artiștilor și în viitorul instituției de spectacol aniversate. Îndrumând gândul către acea vreme care să nu fie prea îndelung amânată, în care noi momente prețioase să fie adăugate la cununa marilor împliniri teatrale de până acum, în șiragul celor 40 de titluri din repertoriul curent care, în pandemie și izolare, își așteaptă viața normală cu palpitul fierbinte al scenei și proximitatea vie a publicului.
Arhiva rubricii Cronica de teatru
