În urmă cu 311 ani (20 iulie 1709) au luat sfârşit „lucrările de întregire” a Şcolii de la Sf. Sava din Bucureşti, cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu.
În anul 1688, împreună cu fratele său, Constantin Cantacuzino, Şerban Cantacuzino a înfiinţat Şcoala de la Sf. Sava. În anul 1694, domnitorul Constantin Brâncoveanu (1654–1714) a transformat această şcoală în Academie Domnească, stabilind o programă de învăţământ şi dându-i fonduri materiale. Această şcoală domnească, cea mai înaltă din Ţara Românească, şi-a început activitatea lângă Mănăstirea Sf. Sava, chiliile acesteia găzduind vreme de un secol şi jumătate prima formă de învăţământ superior din Ţara Românească. Constantin Brâncoveanu rezideşte biserica mănăstirii (1709), lărgindu-i zidurile, cât şi clădirea Academiei. Între anii 1848–1870 sunt dărâmate toate clădirile, inclusiv biserica brâncovenească, mult prea slăbite de cutremure. În anul 1877, pe locul fostei biserici a fost aşezată statuia lui Mihai Viteazul (azi în Piaţa Universităţii), iar pe locul clădirilor vechii Academiei Domneşti s-a construit, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, o clădire mult mai încăpătoare, Universitatea de astăzi.
Acum 124 de ani, la data de 20 iulie 1896, apărea, până în ianuarie 1897, revista „Liga Ortodoxă”, editată de poetul Alexandru Macedonski, în care vor debuta Tudor Arghezi şi Gala Galaction. Militând pentru modernizarea poeziei româneşti şi fiind în polemici dure cu junimiştii (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Ion Luca Caragiale), a iniţiat cenaclul şi revista „Literatorul”, precum şi acest cotidian ortodox. Avea şi un supliment literar care apărea săptămânal, supliment în care au debutat Tudor Arghezi, sub primul său pseudonim, Ion Theo (la vârsta de 16 ani) şi Grigore Pişculescu, viitorul Gala Galaction.
La data de 20 iulie 1927, acum 93 de ani, Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul regelui Ferdinand I, a fost proclamat rege, începând astfel prima domnie a lui Mihai I (1927-1930). Regele Mihai fiind minor, a început să-şi exercite atribuţiile Regenţa, aleasă la 4 ianuarie 1926 pentru răstimpul minoratului acestuia.
