Din „pridvor” prin țara de dor – articol de Pușa Roth

121
Daniela Șontică chipuri din satul românesc

logo carte rubrica leviathan.roLa Editura Trinitas, Colecția „Media Christiana”, Seria „Radio Trinitas” a apărut volumul Chipuri din satul românesc semnat de scriitoarea și jurnalista Daniela Șontică. Această carte este dedicată Anului omagial al satului românesc (2019) declarat de Patriarhia Română. O temă de actualitate susținută prin 51 de articole rostite la Radio și apoi transferate în carte,  poate pornind de la ideea că verba volant, scripta manent. Cartea este prefațată de scriitorul și criticul literar Christian Crăciun, care remarca actualitatea acestor texte, o actualitate „supra-istorică, supra-temporală”, aducând în prim-planul discuției „chestiunea țărănească” de acum un secol, dar surprinzător, temă la fel de actuală și azi. În cele 51 de articole, portrete ale satului românesc, remarcăm faptul că marii noștri scriitori s-au aplecat asupra spațiului rural, spațiu fabulos ce reprezintă patria sau matricea poporului român, de unde fiecare își trage seva. Copilăria multora dintre noi, trăitori în vremuri de ieri sau de azi ai acestui spațiu mioritic, a păstrat sau păstrează un colț de lume, din lumea satului, așa cum mărturisea și Lucian Blaga în Trilogia culturii: Geneza metaforei şi sensul culturii: „Amintirile noastre din copilăria petrecută la sat coincid desigur cu ale celor mai mulţi dintre cititori. Ne aducem aminte: vedeam satul aşezat oarecum înadins în jurul bisericii şi al cimitirului, adică în jurul lui Dumnezeu şi al morţilor”. Autoarea acestor articole s-a așezat iar în „pridvor” și a continuat să se preocupe de un subiect niciodată epuizat: lumea satului. Cartea sa aduce în atenția contemporanilor faptul că marii noștri scriitori (Eminescu, Creangă, Slavici, Rebreanu, Coşbuc, Bla­ga, Goga, Agârbiceanu, Vlahuță, Galaction, Ștefan Bănulescu, Marin Sorescu, Marin Preda, Ioan Alexandru etc.), dar și artiști ai culorii (Octav Băncilă, Camil Ressu, Corneliu Baba, Margareta Sterian ș.a.) au abordat teme din lumea satului. Artiștii plastici au imortalizat figuri de țărani, dar și satul ca ,,figură emblematică” a existenței noastre ca popor.

În prefața intitulată Catene, Christian Crăciun ajunge la o idee excepțională: aceea că umanitatea rurală trăia într-un sistem coerent, durabil, sistem care s-a păstrat în ciuda faptului că acest secol tinde să înlocuiască lumea reală cu cea virtuală: „De la Eminescu, preocupat, în pu­blicistica sa excepţională, de condiţiile mizere de trai ale ţăranului, la spaţiul mitico-fantastic din prozele lui Bănules­cu, de la țărăncile luminoase ale lui Grigorescu la personajele sumbre ale lui Băncilă, evantaiul este foarte larg. Dar explicaţia acestei teme absolute a culturii noastre vine din adâncuri istorice, nu din conjuncturi. Avem imaginea coloa­nei vertebrale care dă verticalitatea şi deschiderea spre cer a unui neam de ţărani şi oieri. Seria aceasta de tablete ne oferă un rar prilej de a ne întreba asupra unui sens unitar al civilizaţiei noastre. Este de regândit, mereu şi mereu, asupra acestui sens ascuns, dar durabil, pe care umanitatea rurală l-a întrupat. Oamenii aceştia trăiau într-un univers coerent. De aceea viziunile însumate ale personalităţilor evocate aici sunt oarecum radiale. Elogiul nu este astfel circumstanţial, ci coboară undeva spre temeiul acestei lumi, care ne trimite şi acum, în actualitatea digitalizată, nebănuite, încăpăţânate ecouri. Meritul principal al textului de faţă, un text care este scris simplu şi percutant, cu o abnegaţie şi o iubire bine mascate în obiectivitatea consemnării, şi în cuprinsul căruia naratorul se retrage cu admirabilă smerenie dinain­tea personajelor sale, rezidă nu doar în a ne trezi nostalgii nouă, «paseiştilor» incurabili, ci şi în a ridica întrebări asupra identităţii şi valorilor neamului nord-dunărean. Într-un ceas istoric în care actualizarea acestor dileme identitare devine (din nou?) de o presantă actualitate. Avem, în fond, de-a face cu un catalog de modele. Altfel spus, cu o comoară…”

Chipuri din satul românesc, această carte-document semnată de scriitoarea și jurnalista Daniela Șontică, adună între copertele sale mărturii deosebite despre lumea din care ne tragem, despre lumea mirifică profundă, firească, păstrătoare a tradițiilor care ne definesc pe noi ca națiune, despre o lume care poartă haina veșniciei.

Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.