Deschiderea expoziției temporare Carmen Sylva – Dora Hitz, cuvânt și imagine/Carmen Sylva – Dora Hitz, word and image a avut loc pe 3 septembrie 2024, în sala de concerte a Castelului Peleș, în prezența unui public numeros. La început au vorbit dr. Ion Narcis-Dorin, manager al Muzeului Național Peleș, dr. Macrina Oproiu, curator al Muzeului Național Peleș, dr. Shona Kalestrup, profesor la Universitatea St Andrews, dr. Natalie Gutsgesell, curator la Kunstverein Coburg şi dr. Mălina Conţu, curator al Muzeului Naţional de artă al României. De asemenea, a fost prezentat și catalogul bilingv română-engleză, care însoțește expoziția temporară, cu texte de dr. Shona Kallestrup, dr. Macrina Oproiu (texte tablouri) şi traducere de dr. Florina Tufescu.
Catalogul este o lectură minunată, fiind publicat după o cercetare complexă, cuprinzând informații despre colaborarea artistică dintre Dora Hitz (1856–1924) şi Regina Elisabeta (1843–1916, pseudonim literar Carmen Sylva), lucrările Dorei Hitz din România, colaborarea cu scriitorul francez Pierre Loti şi contribuţia Dorei Hitz la educaţia artistică a tinerelor la Azilul Elena Doamna din Bucureşti. Pe lângă texte, catalogul este însoţit de imagini ale desenelor şi picturilor Dorei Hitz din România, dar şi din Europa şi reproduceri ale fotografiilor de secol XIX cu membrii Casei Regale din România şi cu Castelul Peleş.
Acesta poate fi achiziționat de la magazinul Castelului Peleș.
Locatia expoziției este în Sala de muzică a Castelului Peleș, aflată la parter. Alegerea nu a fost întâmplătoare, întrucât în Sala de muzică se află cele mai multe opere ale artistei Dora Hitz, de mari dimensiuni, amplasate pe pereții camerei, făcând parte integrală din ansamblul decorativ al încăperii. Ciclul de tablouri a fost comandat de Regina Elisabeta și trimis de către Dora Hitz din Paris, fiind realizate între 1883 și 1890. Acestea sunt: Copilul soarelui, Povestea, Suferinţa, Pacea, Vrăjitoarea, Vrăjitoarea prăbuşită, Sakri, Ahasverus, Alegoria muzicii, Scenă în pădure.
În completarea acestora, au fost aduse de la Muzeul Național de Artă al României, patru tablouri, picturi în ulei pe pânză: Hammerstein, Femeie în interior, Natură statică cu flori de câmp şi de pai, Sapho. Acestea au fost redescoperite și reatribuite Dorei Hitz, fiind inventariate în timpul regimului comunist ca „picturi fără valoare”, pentru a șterge din istorie faptul că artista a petrecut o perioadă în România şi că a colaborat cu Casa Regală a României.
În Sala de muzică, pe lângă picturile Dorei Hitz regăsim și opere ale Reginei Elisabeta. Sunt expuse cărți scrise de Carmen Sylva, publicate în secolul al XIX-lea, o măsuţă din lemn pictată de regină şi realizată după modelul creat de ea, precum și două acuarele.
Expoziția principală, care va avea loc la Kunstverein Coburg, are ca punct de pornire colaborarea dintre Dora Hitz și Regina Elisabeta, moment marcant pentru artistă, care i-a propulsat cariera. Expoziția va fi mult mai amplă, cu aproximativ 200 de lucrări ale artistei din colecții publice și private. Întrucât lucrările din România nu au putut fi transportate în Germania, va fi instalat un tur virtual al expoziției de la Peleș, accesibil cu ajutorul ochelarilor VR (virtual reality).
Legenda foto: 1. Afișul expoziției. Lucrări de Dora Hitz și Regina Elisabeta: 2. „Copilul soarelui” (1883), „Suferința” (1885), „Vrăjitoare prăbușită (c.1884–1885). 3. În mijloc, vitrina cu o parte din cărțile scrise de Carmen Sylva. Tabloul de mari dimensiuni este „Sapho”, lângă care se află două tablouri de mici dimensiuni: „Natură statică cu flori de câmp și de pai” (1881) și „Femeie în interior” (c.1887–1890) de Dora Hitz. 4. „Femeie în interior” . 5. În partea stângă, pe suport, o acuarelă realizată de Regina Elisabeta. În spate, pe perete, pictura Dorei Hitz, „Scenă în pădure” (1881). În partea dreaptă, pictura de mari dimensiuni a lui Hitz, „Hammerstein” (1884). 6. A doua acuarelă realizată de Regina Elisabeta. 7. Masă decorativă realizată și pictată de Regina Elisabeta. 8. „Sakri”. 9. „Alegoria muzicii” (1890) de Dora Hitz.
Vernisajul a fost urmat de un colocviu internațional, cu titlul Carmen Sylva, Dora Hitz and Women’s Art Networks in Romania and Germany, care s-a bucurat de opt prezentări. A fost organizat de dr. Natalie Gutgesell și dr. Shona Kallestrup, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș. A fost locul potrivit pentru a explora istoria femeilor în artă și rolul lor în schimbul cultural româno-german.
Colocviul a fost o sursă unică de informații privind-o pe Dora Hitz, Regina Elisabeta și activitățile ei literare și de patronaj artistic, temele tratate de Hitz în operele sale, precum și femeile din mediul cultural al României secolului XIX (scriitoare, traducătoare și artiste) și legăturile lor cu spațiul german. A introdus multe nume noi, lucrări noi şi conexiuni transnaționale.
Dr Natalie Gutsgesell a deschis colocviul cu subiectul ei Dora Hitz – From Franconia to Romania into the World. A fost o introducere scurtă, însă complexă despre educația artistei, prieteniile și călătoriile ei artistice, creația ei artistică și desigur prietenia cu Carmen Sylva. Pe lângă faptul ca a fost o artistă de excepție, Hitz a fost și o promotoare a drepturilor femeilor, făcând petiții către Academia de Artă din Berlin pentru a permite accesul femeilor la educația artistică. În 1893, și-a deschis propria școală de artă pentru femei în Berlin.
Dr. Shona Kallestrup a continuat cu Pictură fără valoare: Recovering the Artistic Collaboration of Dora Hitz and Carmen Sylva in Peleș Castle, abordând în detaliu ciclul de picturi aflate astăzi în camera veche de muzică a castelului, în relație directă cu poeziile timpurii scrise de Carmen Sylva. Picturile sunt o transpunere vizuală a scrierilor reginei, mai exact a unor pasaje extrase din opt cărți publicate și una nepublicată. Aceste picturi au fost legate pe de o parte de programul Regelui Carol de a aduce cultura occidentală în România, iar pe de altă parte evidențiază subtil experiențele și vocile femeilor.
Rosie Simon, istoric de artă, cu subiectul Reflections on the Witch as Human Woman: Dora Hitz, Carmen Sylva, and Teresa Feodorowna Ries, a vorbit despre cele două picturi din Sala de muzică – Vrăjitoarea și vrăjitoarea prăbușită, înfățișând personajul central, Dämona, picturi inspirate din poezia lui Carmen Sylva Die Hexe(Vrăjitoarea). Discutia s-a concentrat pe evoluţia termenului de vrăjitorare şi conotaţia sa în secolul al XIX lea.
Următoarele teme abordate au fost plasate într-un context mai larg, general, al relațiilor culturale între România și Germania în secolul al XIX lea, însă cu focus pe femei.
Dr. Ramona Mihăilă s-a referit la operele literare ale Reginei Elisabeta și traducerea lor în alte limbi de circulație europeană, insistând asupra femeilor traducătoare. Studiul său, Transnational Feminine Literary Networks of Carmen Sylva’s Translated Works in European Contexts: A Focus on Germany, a examinat traducerile și recenziile făcute de scriitoare și de traducătoare din secolul al XIX-lea, cu un accent special pe receptarea operelor literare ale Reginei în spațiul german.
Oana Ciontu, istoric de artă, a realizat o privire de ansamblu asupra primelor nouă artiste din spațiul românesc și transilvănean al secolului al XIX lea. Prezentarea Women Artists and Romanian-German Cultural Exchange a rezumat educația, călătoriileși rețelele artistice ale femeilor, în legătură directă cu mediul cultural german. S-au analizat contribuțiile artistelor nu numai la dezvoltarea artei, ci și la promovarea drepturilor egale în educația artistică din spaţiile româneşti. Relația unora dintre aceste artiste cu familia regală al României a fost evidențiată ca un pas crucial în mecenatul artistic și incluziunea femeilor în cercurile artistice ale vremii.
Dr. Olivia Nițiș a vorbit despre personalitatea artistei Sonja Nădejde (1876-1947), fiica scriitoarei Sofia Nădejde, în Reclaming Visibility. Sonja Nădejde in the Bavarian Art Environment 1895–1904. Sonja a studiat și lucrat în München. Trei dintre picturile ei, reprezentând copii ale vechilor maeștri din Alte Pinakothek, München, au fost cumpărate de regele Carol I în 1901 și 1903 si au fost recent identificate în colecțiile Muzeului Național Peleș și ale Muzeul Național de Artă Român. Noi cercetări asupra biografiei și practicilor ei artistice stau mărturie despre disparitățile de gen și omisiunile deliberate care au alimentat modurile tradiționale a scrierii istoriei artei.
Dr. Macrina Oproiu a contiuat seria discuțiilor de istoria artei, cu artista germană Albertine Rupprecht (1867–1956), perioada ei de ședere în România şi patronajul regal al Principesei Maria. Expunerea Tini Rupprecht and her Romanian Royal Art Commissions, a introdus-o pe Albertine (Tinni) ca pictoriță și desenatoare, specializată în portrete în pastel și ulei ale modelelor de sex feminin. Fotograf talentat, a lucrat cu mare precizie și a fost invitată de principesa Maria, viitoare regină a României, la Palatul Cotroceni, unde a realizat portrete ale principesei și copiilor ei. Unul dintre acestea, de mari dimensiuni, se află astăzi în Castelul Pelișor.
Prof. Roger Emery a încheiat colocviul cu o interesantă discuție despre o studentă a Dorei Hitz care a studiat la Berlin, Valeska Clara Wygodzinski (1873–1905): Vally Wygodzinski : Im Kampf um die Kunst. Este una dintre puţinele artiste ale cărei opere nu sunt cunoscute astăzi. Ambițiile şi provocările cu care s-a confruntat sunt detaliate din jurnalele ei, care au fost publicate postum de soțul ei, dar absența unei opere semnificative face foarte dificilă evaluarea aptitudinilor ei de pictor și sculptor.
Această conferință internaţională a fost un adevărat succes. A fost evident faptul că astfel de evenimente culturale, accesibile publicului larg, care este din ce în ce mai curios şi însetat de cunoaştere, ar trebui organizate mult mai des şi încurajate de instituţiile culturale româneşti.
Evenimentul a avut loc sub auspiciile Familiei Regale a României.
Expoziţia Dora Hitz: cuvânt şi imagine, poate fi vizitată la Muzeul Naţional Peleş până pe 15 februarie 2025.
Expoziţia Dora Hitz – aus Franken nach Rümanien in die Welt, la Kunstverein Coburg, va putea fi vizitată începând cu 24 ianuarie 2025 până în 11 mai 2025.
A consemnat Oana Maria Ciontu
