Acum 274 de ani, la data de 2 iulie 1752, jitnicerul ieşean Ştefan Bosie „a cumpărat, la această dată, toate casele de pe uliţa Hagioaiei pentru a ridica o mănăstire în cinstea Sf. Ierarh Spiridon Făcătorul de Minuni (prăznuit la 12 decembrie). Prima biserică cu hramul «Sf. Spiridon» din Iaşi a fost înălţată şi sfinţită în acel an”, după cum spun documentele.
La data de 1 ianuarie 1757 domnitorul Constantin Racoviţă-Cehan (1749–1753; 1756–1757) şi mitropolitul Iacob Putneanul (1750–1760) hotărau înfiinţarea unui spital în cadrul Mănăstirii „Sf. Spiridon” din Iaşi, care avea să devină cel mai mare spital din Moldova (şi al doilea din ţară ca vechime, după Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, demolat la ordinul lui Ceauşescu în martie 1984), care îşi continuă activitatea şi în prezent.
