”Memoriile doctorului Vasile Bianu despre Războiul de Întregire şi Marea Unire” de Daniela Șontică

258
Daniela Sontica Dr. Vasile Bianu Insemnari din razboiul României Mari

logo rubrica memor daniela sontica leviathan.roÎntre autorii de jurnale şi memorii din vremea Primului Război Mondial şi a Marii Uniri de la 1918, dr. Vasile Bianu (1858 – 1927) ocupă un loc aparte prin cartea sa, ”Însemnări din Răsboiul României Mari”. El este un trăitor direct al evenimentelor şi un martor care a notat conştiincios, ”zi cu zi”, tot ceea ce s-a petrecut important încă de la mobilizare, din 27 august 1916, până la încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria la 15 octombrie 1922.

Vasile Bianu s-a născut la 30 septembrie 1858, la Aiud. A studiat liceul la Blaj, iar la Bucureşti a absolvit Facultatea de Mecicină. A fost medic de plasă în judeţul Bacău (1881 – 1882), apoi medic la spitalul rural Slatina din judeţul Suceava (1882 – 1888), medic la Spitalul din Galaţi şi apoi medic primar la Spitalul Horezu-Vâlcea (1888 – 1891). Din 1892 până în 1920 a fost medic primar la Spitalul ”Ion C. Brătianu” din Buzău, fiind totodată, şi medic-maior în rezervă, în evidenţele Regimentului 8 Infanterie Buzău.

Pe lângă faptul că a fost un chirurg renumit, el a desfăşurat în acelaşi timp şi o laborioasă activitate culturală şi publicistică, fiind un asiduu colaborator al revistelor medicale ale vremii. Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din România, a fost laureat al Academiei Române, cu Premiul ”Năsturel Herescu” (1911) pentru lucrarea ”Dicționarul sănătății sau Doctorul de casă” (1910; ediția a II-a, 1941).

Răniţi în Primul Război Mondial
Răniţi în Primul Război Mondial

La Războiul de Întregire Naţională, dr. Vasile Bianu a participat încă din prima zi, în calitate de medic-colonel al Spitalului de Etapă nr. 3 al Corpului 3 Armată. Pe front, a operat sute de răniţi, descriind cu multă empatie nenorocirile prin care treceau ostaşii. De altfel, întreaga carte este străbătută de impresiile autorului care redă faptele din perspectiva unui om foarte ataşat de neamul său, de suverani, de credinţa în Dumnezeu. ”Şi România a prins clipa mântuirii, aruncându-şi cu curaj copiii în vâlvătaia flăcărilor, care, prin sângele lor curat, au scris cea mai mare epopee a neamului nostru, la Mărăşti, la Oituz şi Mărăşeşti. Astfel s-a împlinit visul fericirii noastre: România Mare!”. Un paragraf precum acesta demonstrează din plin sentimentele autorului.

În 1920, după peste patru decenii petrecute în Regat, s-a retras în ultimii ani ai vieții la Cluj, unde a început redactarea ”Însemnărilor din Răsboiul României Mari”. Cele două ample volume publicate în 1926 la Institutul de Arte Grafice ”Ardealul” din Cluj cuprind fapte trăite de autor, aflate de la martori oculari sau culese din presa vremii, dar și prețioase documente de arhivă. Volumul I, ”calvarul neamului românesc”, începe cu ziua mobilizării, 27 august 1916, şi se încheie înainte de Pacea de la Bucureşti 7 mai 1918, iar volumul al II-lea, ”apoteoza neamului românesc”, conţine însemnări de la Pacea de la București până la Încoronarea Regelui tuturor Românilor la Alba Iulia, 15 octombrie 1922. “Întrucât mă priveşte pe mine, smeritul scriitor al acestor Însemnări din Răsboiul României Mari, care am avut norocul să iau parte în cruntul răsboi ca medic-colonel, îngrijind şi operând un mare număr de răniţi, şi care am fost părtaş la toate suferinţele îndurate de brava noastră armată, las iubitului cetitor să ghicească de câtă bucurie şi fericire este cupleşit sufletul meu în clipa în care scriu aceste rânduri…”, nota chirurgul memorialist, arătând clar ce importantă era pentru el consemnarea tuturor momentelor importante din istoria trăită, evenimente care au condus la Marea Unire. Ca unul care văzuse toate ororile războiului, care ştia cu câtă vitejie luptaseră soldaţii români, Bianu dedică lucrarea sa „viteazului soldat necunoscut”: Ţie, bravule între bravi; ţie, simbolul virtuţii fără seamăn a celor care şi-au dat viaţa pentru Patrie şi Tron; ţie, reprezentantul gloriei romane, care prin sublima ta jertfă ai făurit România Mare; ţie îţi închin această carte în semn de recunoştinţă şi pios omagiu”.  dedicatie Vasile Bianu Insemnari din Razboiul Romaniei mari vol I

Este de admirat la doctorul Vasile Bianu uriaşa preocupare de a nota cu fidelitate faptele trăite de români într-o perioadă atât de importantă, aceea a făuririi României Mari, clădită prin jertfele din război şi prin acţiunile politice. El a scris cu compasiune şi implicare evenimentele narate, ştiind să ţină, totuşi, echilibrul între adevărul istoric şi sentimentele sale. Însemnări din Răsboiul României Mari” este una dintre cărţile cele mai edificatoare pe tema amintită, oferind o lecţie de istorie agreabil povestită şi chiar dacă lucrarea are în jur de 1000 de pagini, se citeşte uşor şi cu interes.

Iată un fragment, care reprezintă chiar primele rânduri ale cărţii:

”Eram concentrat de vreo zece zile la Galaţi şi în gazdă la bunul meu prieten şi coleg de liceu August Frăţilă, profesor la liceul din localitate, ardelean şi el ca şi mine, din apropierea Blajului, când, în noaptea de 14/27 spre 15/28 August 1916, duminecă spre luni, ziua Sfintei Marii, s-a decretat mobilizarea, la ora 12. Clopotele de la biserici răsunau, sirenele vapoarelor din port şuerau, tunurile de la Ţiglina bubuiau, iar rachetele luminau

văzduhul. Cerul era înstelat, temperatura răcoroasă şi plăcută; pieţele şi străzile gemeau de lume, entuziasmul era la culme; cântece şi urale pretutindenea. Ne-am culcat pe la ora 2 după miezul nopţii; somn agitat şi întrerupt; starea sufletească turburată de emoţiune, bucurie şi i fried.; eram sub infiorarea unei emoţiuni puternice şi sfinte, cu gândul la mult iubitul şi doritul Ardeal, care în curând are să fie al nostru şi numai al nostru.

15/28 Aug. 1916.

În dimineaţa acestei zile, ieşind din casă, am văzut pe toate zidurile lipite proclamaţiunile date către naţiunea română de către armată odată cu declaraţiunea de răsboi adresată Austro-Ungariei, de marele şi iubitul nostru Rege, pe care le-am cetit, recetit pe neresuflate cu tot focul sufletului meu înfierbântat în acele clipe sublime din istoria măreaţă a neamului nostru.”

Vezi: Teatru-document în premieră absolută: ”Ziua cea mare” de Daniela Șontică după ”Însemnări din Războiul României Mari” de dr. Vasile Bianu – articol de Costin Tuchilă

Ascultă integral spectacolul ”Ziua cea mare” pe site-ul eteatru.ro, click aici.

cop cd fata verso ziua cea mare

Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.