La data de 2 august 1891 s-a născut la Roman, jud. Neamț, compozitorul, dirijorul, criticul muzical şi profesorul Mihail Jora (m. 10 mai 1971, București), profesor și rector al Academiei Regale de Muzică din București, primul director muzical al Radiodifuziunii Române (1928–1933), căruia se datorează înființarea Orchestrei Radio, și unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români. Membru titular, din 1955, al Academiei Române.
Mihail Jora a fost, alături de George Enescu, personalitatea care a dominat viaţa muzicală românească a primei jumătăţi a secolului 20, fiind înzestrat cu o inteligenţă artistică remarcabilă, şi muzicianul care a creat liedul şi baletul românesc. A fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români, a fost prieten apropiat al lui George Enescu şi profesor al lui Dinu Lipatti, iar în urma sa a rămas o operă muzicală de excepţie, recunoscută ca atare şi premiată atât în ţară cât şi peste hotare. Începând cu anul 1991, în onoarea sa, Uniunea Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali din România, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti şi Societatea Muzicală organizează anual Concursul Naţional de Critică şi Interpretare Muzicală „Mihail Jora”. Radiodifuziunea Română a acordat studioului său de concerte – cea mai mare sală de concerte simfonice și corale din România –, numele marelui compozitor şi dirijor. Studioul de concerte „Mihail Jora” al Radiodifuziunii – construit în 1959 şi inaugurat în anul 1961 – este, de asemenea, singura sală de concerte din România care oferă posibilitatea de a realiza înregistrări în direct la calitate digitală.
Trebuie spus că în anii de început ai Societății Române de Radiodifuziune, muzica clasică a însemnat o componentă prioritară în programele sale, iar acest merit îi revine lui Mihail Jora, care a gândit totul, realizând ceva mai mult decât ceea ce se numește astăzi Stagiunea Muzicală Radio. Tocmai de aceea, fără Mihail Jora, istoria muzicii clasice la Radio, cel mai probabil, ar fi arătat cu totul altfel.
Creația sa cuprinde balete: Curtea veche, La piață, Când strugurii se coc, Demoazela Măriuța și Întoarcerea din adâncuri, suita simfonică Priveliști moldovenești (în patru părți: Pe malul Tazlăului, La joc, Grâu sub soare, Alai țigănesc), poemul simfonic Poveste indică, „Burlesca” pentru orchestră, Simfonia în do, Balada pentru bariton și orchestră, lucrări de muzică de cameră (Cvartetul de coarde, piese pentru pian) ș.a.
Este unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai liedului în muzica românească. De remarcat faptul că și-a numit cele peste o sută de partituri de gen Cântece, tocmai pentru a sugera caracterul românesc și particularitățile specifice care despart aceste lucrări de tradiția liedului german, reprezentat în special de compozițiile lui Schubert, Schumann și Brahms. El a compus, pe versuri ale marilor poeți români, numeroase lucrări de acest gen, care se disting prin expresia lor originală. Creațiile lui Jora se caracterizează prin conținutul lor bogat și variat, prin măiestria interpretării elementelor melodice și ritmice, specifice cântecului popular. Unele lucrări ale sale sunt străbătute de o undă de umor și ironie.
Mihail Jora este considerat pe bună dreptate „creatorul prototipului de balet românesc”. Detalii, click aici.
Surse: George Sbârcea, Mihail Jora: biografia unui compozitor român din secolul XX, București, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1969.
Eveniment în viața muzicală românească: lansarea primului compact-disc cu Cântece de Mihail Jora, 27 septembrie 2009 – articol de Costin Tuchilă, Amos News, click aici.
Wikipedia.
La piață, suită din balet (1928): 1. Introducere 2. Dansul Oltenilor 3. Legarea Farmecului 4. Dansul Chivei 5. Intrarea Lăutarilor. Orchestra Filarmonicii din Târgu-Mureș, dirijor: Andrea Riderelli
Joujoux pour Ma Dame, Cinq pièces pour piano, op. 7 (1925): 1. Ma Dame 2. Ma Dame désire entendre du Strawinski 3. Un Fox-Trott pour Ma Dame 4. Où l’on rêve d’un collier de perles fines 5. Tempête dans un verre d’eau. Interpretează: Raluca Știrbăț
Lieduri (Cântece): Ghicitoarea, versuri de Tudor Arghezi, op. 16 (1936). Interpretează Mirela Zafiri. La pian: Ana Maria Ciornei
Cântec de zori, pe versuri de Mariana Dumitrescu, op. 40 (1959). Interpretează Mirela Zafiri. La pian: Ana Maria Ciornei
Cântec din fluier, pe versuri de Tudor Arghezi, op. 16 (1936). Interpretează Mirela Zafiri. La pian: Ana Maria Ciornei
