Uneori, stelele se apropie, se unesc într-o „spirală a morții” și explodează. Acestea sunt, cel puțin teoretic, principalele elemente descrise în așa numita teorie a novelor roșii (red novas), numite astfel datorită coloristicii roșietice care caracterizează momentele de climax interstelar ale sistemelor binare.
O astfel de explozie – a cărei intensitate va fi atât de mare încât va schimba arhitectura luminoasă a cerului nocturn – ar putea avea loc în următorii 5-6 ani când cele două stele ale sistemul binar KIC 9832227 din Constelația Lebedei (Cygnus) vor intra în coliziune și vor exploda sub forma unei nove roșii. Predicția îi aparține lui Larry Molnar, astronom la Calvin College în Grand Rapids, Michigan care – alături de colegii săi a lansat această ipoteză în cadrul unui documentar, intitulat Luminous, ce urmează să fie difuzat zilele următoare pe canalul National Geographic.
Luminous – National Geographic
Dacă previziunile lui Molnar și ale echipei sale vor fi corecte, în perioada 2021-2023, strălucirea noului corp va crește gradual, concomitent cu etapa violentă a fuziunii, până la peste 1.000 de ori, transformând nova roșie într-unul dintre cele mai strălucitoare obiecte luminoase de pe cerul nocturn (magnitudinea 2, similară ca strălucire cu Polaris, Steaua Nordului). La finalul evenimentului, o nouă stea va apărea în asterismul Crucii Nordului, coloana vertebrală a Constelației Lebăda.
Un fenomen similar a avut loc în anul 2008, când cele doua stele ale sistemului binar V1309 Scorpii au fuzionat într-o explozie de tip red nova. Merită menționată și explozia din anul 2002 a stelei V838 Monocerotis (situată la 20.000 de ani lumină de sistemul nostru solar), a cărei strălucire a ajuns, în momentul de novă, la o intensitate de peste 600.000 de ori mai mare decât cea a Soarele nostru, devenind temporar una dintre cele mai strălucitoare stele ale galaxiei Căii Lactee. Explozia stelelor din sistemul KIC 9832227, situat „doar” la 1700 de ani lumină de sistemul nostru solar, are însă șansele să ofere o perspectivă mult mai bună a unei astfel de mega-erupții stelare.
Imagini ale exploziei V838 Monocerotis (4 ani în 6 secunde)
Molnar și studenții săi țin sub observație sistemul binar KIC 9832227 de peste 5 ani, echipei alăturându-i-se și astronomii Karen Kinemuchi de la Apache Point Observatory și Henry Kobulnicky din cadrul University of Wyoming. Meritul de a descoperi că cele două stele din cadrul sistemului împart o atmosferă, “asemenea a două alune în aceaiași coajă” aparține lui Daniel van Noord, asistent de cercetare al lui Molnar.
Descoperirea sistemelor binare (înainte de momentul critic al apropierii finale și exploziei) este un deziderat al unei largi majorități a astrofizicienilor, grație faptului că aceste coliziuni oferă informații extrem de importante despre formarea și evoluția stelelor și nebuloaselor, dar și despre modul în care elemente care susțin dezvoltarea vieții sunt împrăștiate în spațiul cosmic.
