La 16 august 1903 s-a născut Pan M. Vizirescu (prenumele la naştere: Pantelimon; m. 2000), poet şi eseist, ultimul exponent al curentului gândirist tradiţionalist ortodox, colaborator constant al Radiodifuziunii Române din 1931. Va deveni subdirector (director adjunct) la compartimentul Radiojurnal (până la 23 august 1944). Judecat în lotul celor 14 gazetari şi scriitori români consideraţi „colaboraţionişti”, a fost condamnat, în 1945, la muncă silnică pe viaţă, dar nu a făcut detenţie, ci a stat ascuns în casa părinţilor săi din Slatina, într-un adăpost ingenios, din care avea să iasă abia în anul 1967. În ciuda vârstei înaintate, după 1990 a fost extrem de activ în viaţa literară şi culturală.
„Ultimul gândirist”, Pan (Pantelimon) M. Vizirescu, s-a născut la Braneţ, la 16 august 1903, într-o familie de ţărani simpli. Tatăl său, un om cu sete de învăţătură, care a învăţat singur să scrie şi să citească, a avut grijă să-şi trimită copiii la şcoală, patru din cei cinci copii urmând facultăţi şi profesând ca scriitori şi avocaţi. Pan Vizirescu a urmat şcoala primară în satul natal şi la Slatina, iar studiile secundare la Craiova. A absolvit Literele, iar în 1938 a obţinut doctoratul în Litere şi Filosofie cu menţiunea „magna cum laude“. N-a terminat, în schimb, cea de-a doua facultate, Dreptul. A fost profesor la Liceul Militar din Cernăuţi, după care i-a urmat lui George Călinescu la catedră, la Liceul Comercial „Carol I” din Bucureşti. Sub ministrul Nichifor Crainic, a ocupat funcţia de şef de cabinet la Ministerul Propagandei, iar din 1940 şi până la condamnare, a fost director adjunct la radiojurnal în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune.
În literatură a debutat ca poet, în 1921, în „Universul literar”, publicând, din 1929, şi în „Bilete de papagal” a lui Tudor Arghezi. Din 1931 a început colaborarea la revista „Gândirea“ a lui Nichifor Crainic, reluând apariţia acesteia după 1989. Pan M. Vizirescu a fost ultimul reprezentant al „Gândirii” lui Nichifor Crainic şi al curentului gândirist tradiţional ortodox, şi cel care a pus bazele noii serii „Gândirea“ după 1989, când şi-a continuat opera de culturalizare a tinerilor generaţii, în sânul bisericii naţionale şi a neamului românesc.
Surse: Centrul de documentare „Dimitrie Gusti” al Societății Române de Radiodifuziune, Wikipedia, Mărturisitorii (blog).