Pe fondul expansiunii accelerate a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială (IA), România se confruntă cu necesitatea alinierii la normele europene și cu elaborarea unui cadru legislativ propriu care să răspundă provocărilor acestei noi realități. În martie 2024, Parlamentul European a adoptat AI Act, primul regulament major privind IA la nivel global, cu aplicabilitate directă în toate statele membre, inclusiv România.
Legislația impune clasificarea sistemelor de inteligență artificială în funcție de nivelul de risc – inacceptabil, ridicat, limitat și minim – și stabilește obligații specifice pentru fiecare categorie. În România, implementarea acestui regulament ridică probleme juridice semnificative legate de responsabilitatea în caz de prejudicii, protecția datelor personale și respectarea drepturilor fundamentale.
Una dintre provocările majore este adaptarea legislației naționale existente (precum Legea nr. 190/2018 privind măsurile de punere în aplicare a GDPR) pentru a acoperi cazurile în care IA poate lua decizii automatizate cu impact direct asupra indivizilor – cum ar fi în domeniul recrutării, creditării sau justiției. De asemenea, se impune clarificarea statutului juridic al entităților care dezvoltă sau implementează sisteme IA, precum și crearea unor mecanisme eficiente de supraveghere și sancționare a abaterilor.
România are oportunitatea, dar și responsabilitatea de a asigura o reglementare coerentă, care să sprijine inovația tehnologică fără a periclita drepturile omului și valorile democratice. Echilibrul între progres și protecția juridică devine astfel una dintre cele mai importante mize ale deceniului.
Rubrica „Juridice” fiind interactivă, așteptăm întrebările dvs. pe site (la comentarii) sau la adresele de e-mail: zorzoliu.iulia@gmail.com, leviathan.romania@yahoo.com, costintuchila@gmail.com, pusa.roth@yahoo.com
Iulia Zorzoliu este membră a Colegiului Consilierilor Juridici București.
