„Spre sfârșit de mai” de Ionuț Cristache

118
ionut cristache logica tableta (1)

in marginea filosofiei rubrica leviathan.roLogica suferă de un mare… viciu logic: ea crede că realitatea e de natură logică. Dacă întâlneşte ceva ce nu se poate înţelege în chip logic, ea va susţine că acest ceva nu există, ci e numai aparenţă. Așa spunea Lucian Blaga… Vă propun câteva „acrobații logico-lingvistice”, în amintirea vechilor mele preocupări de profesor de logică, adică vă invit să faceți câteva sărituri la mare înălțime, ca „de vară”, ca să zic așa.

Iată-le… Minciuna presupune studii superioare adevărului… Cel mai mult îmi place să mă întâlnesc cu şefii mei care au ieşit deja la pensie… Nicăieri nu este mai bine decât în altă parte… Un idiot bogat este considerat, în primul rând, bogat; un idiot sărac este considerat, în primul rând, idiot… Cine nu-i iubeşte pe proşti are tare mulţi duşmani… Nu poţi muşca apa… Problema asta mă depăşeşte, e mult prea mică pentru mine… Rataţii sunt plătitorii de rate… Politician e unul care strigă, diplomat e unul care tace… Dreptate e asta? Eu alerg şi el ajunge?… La egală distanţă între Polul Nord şi Polul Sud se află Interpolul… Partea leului o ia leoaica… Cele mai mari moşteniri le primesc, de regulă, oamenii bogaţi… Cine nu ştie să facă nimic e gata să facă orice… O memorie prea bună nu lasă destul loc noutăţilor… El e purtătorul de cuvânt, ea e purtătoarea de cuvinte… Vorbim despre sănătate mai ales când suntem bolnavi… Prietenul la nevoie te cunoaşte… Niciun profesor de logică nu a ajuns prim-ministru… Un musafir care pleacă este întotdeauna binevenit…

Pentru concluzia „logică” putem privi în jur, de la domnii de azi și până la domnii de mâine e foarte potrivită ultima acrobație de mai sus. Tocmai terminasem marginea mea de filosofie de azi, iar televizorul zumzăia în gol. N-am găsit la timp telecomanda și am apucat să-l văd și să-l aud „pe omul de cultură și scriitorul și…” nu spun cine, persoană importantă. Nu-mi doream să-l revăd, dar e nevoie uneori și de exerciții de răbdare. Sunt printre noi „personalități” care au studiat, mă gândesc eu, îndelung și la răcoare, filosofia antică și par că ne vorbesc despre idealuri noi, cum ar fi stăpânirea de sine, simțul măsurii și liniștea sufletească. Pentru că poftele trebuie înfrânte… În felul acesta, liniștea interioară ne va ajuta să îndurăm suferințele de tot felul. Mi-aș dori să caut înțelepciunea prin opera lor de la răcoare? Nu cred, dar nu m-aș mira să descopăr o variantă comentată a remediului împătrit din filosofia eliberatoare a lui Epicur: nu avem nevoie să ne temem de zei, nu avem nevoie să ne facem griji în ce privește moartea, binele este ușor de dobândit și lucrul dătător de spaimă este ușor de îndurat.

Lumina înțeleptului se așază peste suflet, în vreme ce întunericul nu are o existență proprie. Parcă l-aș auzi pe un „filosof” cunoscut: în tot ceea ce vedem, frați români, se află taina lui Dumnezeu. Ea strălucește ca floarea-soarelui, dar și într-un fluture care-și ia zborul de pe o creangă plină cu frunze proaspete, de primăvară. Mama ei de înțelepciune!

Arhiva rubricii În marginea filosofiei de Ionuț Cristache

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.