Mărțișorul simbolizează începutul primăverii și, de milenii, ziua de 1 martie a fost asociată cu acest eveniment. În vechiul calendar roman, despre care se spune că ar fi fost stabilit chiar de Romulus, ziua de 1 martie era considerată drept prima zi a anului. Romanii o venerau în această zi pe Juno Lucina, zeița maternității și a nașterilor, în cadrul sărbătorii Matronalia, dar – fiind prima zi a lunii Martius, petrecerea se împletea cu faimoasele Feriae Martis (Serbările lui Marte).
Pe plaiurile mioritice, ziua de 1 martie este strâns legată de tradiția mărțișorului, care – potrivit specialiștilor – ar fi apărut pe pământurile românești acum aproape 8000 de ani, în triburile tracice, sub forma unor pietricele și monezi, înșirate pe fire de lână. Mărțișorul este mai mult decât un obicei tradițional, este un simbol al începutului, al renașterii şi al belșugului. Într-o contemporaneitate dominată de tehnologie, reîntoarcerea la poveste, mai ales o poveste cu aura mitologică şi care a străbătut istoria timp de secole, este o călătorie, o experiența. Pentru a crea un obiect simbolic înseamnă, pentru copii și tineri, a investi obiectul respectiv şi cu o valoare simbolica proprie, ascunsa între semnificațiile generale. Povestea devine vie, dinamică, se creează odată cu obiectul, în acest caz mărțișorul, este simultan evocată şi trăită, o condensare a trecutului, prezentului și viitorului.
Legendele mărțișorului sunt multe, dar cea mai cunoscută este cea care leagă făurirea mărțișoarelor de o problemă gravă a umanității.
Spune astfel legenda că Soarele, dorind el să salte-n horele muritorilor, s-a metamorfozat într-o zi într-un tânăr fecior și s-a pus pe dănțuit prin sate. Ca-n orice thriller serios, întâmplarea face însă că în momentele de extaz dansant, chipeșul flăcău a fost răpit de un zmeu și întemnițat într-un beci al unui palat de cleștar. Lumea, fără Soare, s-a făcut din ce în ce mai tristă, păsările și-au pierdut trilul, izvoarele au secat, copiii uitaseră să mai zâmbească. Din palatul lui de cleștar, zmeul privea satisfăcut la muritorii care nu îndrăzneau să i se opună. Într-o bună zi, un voinic s-a hotărât să salveze Soarele și, ajutat de mulți pământeni care i-au dat din puterile lor, a purces la un drum lung către castelul îndepărtat unde era întemnițat astrul transformat în om. A ajuns la castel după ce trecuseră trei anotimpuri (vara, toamna și iarna) și, după o luptă crâncenă, a reuști să-l răpună pe zmeu. Rănit și cu ultimele puteri, tânărul a deschis temnița, iar Soarele a urcat iar pe bolta cerească, înveselind din nou muritorii. Natura a reînviat, dar tânărul voinic, a căzut în genunchi, fericit de izbânda sa. Sângele îi curgea din răni pe zăpada și, topind-o, o transforma în niște flori albe, cărora oamenii aveau să le spună: ghiocei. Când ultima picătură de sânge s-a scurs, tânărul a murit. Pentru a onora sacrificiul lui, tinerii împletesc de atunci două fire de lână, unul roșu și altul alb, pe care le dăruiesc persoanei iubite sau celor apropiate.
Cu ocazia celei de-a VIII-a ediţie a Carnavalului Internaţional al Copiilor programat în cadrul Bienalei de la Veneţia, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia a organizat o serie de ateliere de creaţie dedicate tradiţiei româneşti a mărţişorului.
Aceste ateliere, chiar dacă sunt concepute ca o joacă și ca niște experiențe creative, au ca obiectiv redescoperirea, de către copii, a valorii simbolice a lumii exterioare și crearea propriei semnături printr-un simbol căruia fiecare îi poatre atribui semnificații personale.
Asemeni măștilor venețiene, mărțișoarele vor putea fi personalizate, îmbrăcând forme consacrate, dar care lasă loc fanteziei, introspecției și inteligenței emoționale a fiecărui participant. Workshopurile, destinate copiilor de toate vârstele, vor avea loc în perioada 20-24 februarie zilnic, de la orele 9.45 şi 12.30.
Evenimentul este organizat de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia cu sprijinul Institutului Cultural Român. Informații suplimentare despre participarea României la Carnavalul Internaţional al Copiilor pot fi obținute de la Alexandru Damian, (alexandru.damian@icr.ro, 041-5242309), iar informații despre cea de-a VIII-a ediție a carnavalului destinat celor mici pot fi găsite prin intermediul portalului bienalei, http://www.labiennale.org/.
