Știri: Conferința ”Despre polifonie în cântul bizantin” (București, 7 martie 2019)

33
intre bizant si roma conferinta mmb

logo rubrica musica leviathan.roMuzeul Municipiului București vă invită joi, 7 martie 2019, ora 18.30, la conferința ”Între Bizanț și Roma sau despre polifonie în cântul bizantin”, care va fi susținută de profesorul și dirijorul Nicolae Gheorghiță la Palatul Suțu (B-dul Ion C. Brătianu, nr. 2). Coordonator: Cătălin D. Constantin.

Rareori liturgologii și muzicologii au pus în discuție relația dintre cele două culturi muzicale religioase ale creștinătății medievale europene, dintre cântul monodic bizantin și cel al lumii latine. Se observă că fenomenul împrumutului nu este unul unidirecțional – dinspre Bizanț spre Roma ci, mai degrabă, unul al schimbului și interculturalității. Identitățile sonore ale celor două Biserici – latină și bizantină, în raport de anumite momente istorice și anumiți factori, au continuat să se asculte și să se inspire una pe cealaltă, dincolo de rupturile confesionale și formele de sintaxă muzicală „oficiale” promovate de fiecare tradiție în parte.

Acest lucru s-a întâmplat, începând, mai ales, cu cea de a patra cruciadă (1204) când, după cucerirea Constantinopolului de către trupele occidentale și fărâmițarea Imperiului Roman de Răsărit într-o serie de state independente france (latine) și grecești, impactul cultural și, implicit, sonor al artei muzicale din Europa apuseană a fost mult mai prezent în vastele teritorii din Balcani, Orient și, în special, în fostele insule bizantine din bazinul mediteranean, insule intrate ulterior sub administrația republicilor venețiană și genoveză.

Privite în acest context, creațiile polifone compuse în stilul muzicii latine (”κατά τήν τῶν ἐλατίνων [sic!] ψαλτικήν”) fac ca imaginea impenetrabilă a universului monodic bizantin, construită și devenită, de altminteri, cutumă în rândul majorității specialiștilor și, mai ales, a practicienilor, să suporte ajustări și, pe alocuri, reformulări. Supraviețuirea acestui repertoriu polifonic arhaic este cu atât mai valoroasă cu cât ea ar putea constitui veriga lipsă dintre tradițiile cântului medieval bizantin și cele polifonice ale Cretei venețiene sau ale arhipelagului mediteranean de limbă greacă. Mai mult chiar, conservarea acestor piese ar putea reconsidera percepția contemporaneității asupra pozițiilor culturale ale muzicii liturgice bizantine în relație cu creștinătatea apuseană în Evul Mediu.

Nicolae Gheorghiță a studiat la actuala Universitate Națională de Muzică din București (secțiile de Muzică bizantină [1996] și Muzicologie [1998], master [1997] și doctorat [2005]), și s-a specializat la Atena și Tesalonic, beneficiind de burse de cercetare la Cambridge (Marea Britanie), Sankt Petersburg și Veneția.

În paralel, Nicolae Gheorghiță a absolvit două programe de studii post-doctorale (New Europe College și Musical Institute for Doctoral Advanced Studies [Universitatea Națională de Muzică] în București), iar din anul 2001 a devenit membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, fiind laureat cu premiul acestei prestigioase instituții în 2010 și 2015. În anul 2017 obține Premiul Academiei Române pentru lucrarea ”Musical Crossroads: Church Chants and Brass Bands at the Gates of the Orient” (București, Editura Muzicală, 2015).

În prezent, Nicolae Gheorghiță predă paleografie muzicală bizantină, stilistică muzicală și teorii ale interpretării cântului bizantin la Universitatea Națională de Muzică din București, activând și ca dirijor și interpret al formației de muzică bizantină Psalmodia.

Intrare 10 lei. Biletele se pot cumpăra în ziua conferinței și includ vizitarea Palatului Suțu în termen de 30 de zile.

Comunicat al Muzeului Municipiului București

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.