Știri: ”Furtuna” de William Shakespeare, în regia lui Gábor Tompa, la Teatrul Național din Cluj-Napoca (avanpremiera, 24 septembrie și 6 octombrie 2019)

43
Ilustrație la actul I din ”Furtuna”, gravură de Benjamin Smith după tabloul lui George Romney, 1797
Ilustrație la actul I din ”Furtuna”, gravură de Benjamin Smith după tabloul lui George Romney, 1797

Teatrul Naţional din Cluj-Napoca vă invită la spectacolul Furtuna de W. Shakespeare, traducere de Nina Cassian și Radu Nichita. Avanpremierele vor avea loc marți, 24 septembrie 2019 și duminică, 6 octombrie 2019, ambele spectacole de la ora 19.00, iar premiera va avea loc în cadrul celei de-a IX-a ediții a Întâlnirilor Internaționale de la Cluj, Împreună, vineri, 11 octombrie 2019 de la ora 20.00. Regia: Gábor Tompa. Decorul și costumele: Carmencita Brojboiu. Muzica și sound design: Lucian Ban – cu excepția piesei ”Cosmos” de Vangelis (reorchestrată de Lucian Ban) și a ”Baroque Suite for String Quartet” (anonim). Video design: Radu Daniel. Lighting design: Jenel Moldovan. Asistență de regie: Teofil Pașca. Distribuția: Prospero – Marcel Iureș, Ariel – Anca Hanu, Caliban – Cristian Grosu, Miranda – Sânziana Tarța, Ferdinand, fiul lui Alonso – Matei Rotaru, Trinculo – Adrian Cucu, Stephano – Radu Lărgeanu, Alonso, Regele de Napoli – Ioan Isaiu, Gonzalo – Petre Băcioiu, Sebastian, fratele lui Alonso – Mihai-Florian Nițu, Antonio, fratele lui Prospero – Cătălin Herlo, Adrian / Nostromul – Dan Chiorean, Francisco / Căpitanul – Ruslan Bârlea, Iris – Elena Ivanca, Ceres – Romina Merei, Juno – Angelica Nicoară, Sycorax – Miriam Cuibus.     

Cu Furtuna, regizorul Gábor Tompa se află la a cincea montare pe scena Naționalului clujean, după Regele Lear de W. Shakespeare (2006), Cântăreața cheală de E. Ionesco (2009), Trilogia Aureliu Manea de Aureliu Manea (2013) și UbuZdup după Alfred Jarry (2015). Spectacolul este un ”pelerinaj interior”, Furtuna fiind piesa lui Shakespeare care ”se apropie, ca structură, cel mai mult de muzică” ”și de aceea, bagheta magică este și o baghetă de dirijor”.

Spicuim din gândurile regizorului Gábor Tompa, dintr-un interviu pe care a avut amabilitatea să ni-l acorde: Furtuna lui Shakespeare este un tratat despre dualitatea lumii, a ființei umane. Pentru că se duce o luptă în interiorul acestui personaj și nu numai, ci, într-un fel, al tuturor personajelor. Niciunul dintre noi nu este născut bun sau rău. Toți avem o șansă egală. Așa ne-a creat Dumnezeu. Totul depinde de cum destinul și noi înșine ne administrăm aceste forțe. Deși victimă a tiraniei, Prospero e nevoit să devină un tiran. Acest traseu îl putem parcurge fiecare dintre noi… Din acest punct de vedere este o piesă profund creștină. Nu se poate înțelege altfel; este vorba de porunca supremă: iubirea și iertarea. Ca și Hamlet, Prospero pleacă de la această puternică dorință de răzbunare, tot prin artă. Însă Hamlet vrea să afle adevărul, nu neapărat să se răzbune. Prospero ajunge în posesia unui talent, a unei magii. Are o relație cu forțe oculte. Sunt foarte multe posibilități și foarte multe straturi, care nu trebuie neapărat eliminate. Trebuie, cumva, asumate și păstrate în interiorul acelui mister propriu pe care, poate, nimeni nu reușește să-l deslușească, nici chiar în ceea ce privește reflectarea asupra propriei personalități. Cum reușim să ne stăpânim gândul, spiritul? La ce le folosim? La ce folosim talentul? Prospero pendulează între starea de copil și un om deosebit de înțelept și matur.  Pentru el e o miză foarte mare această furtună. Este o realizare foarte importantă, care îl fură din când în când, ca și talentul creator. […] Forța dramatică este extraordinară la Shakespeare pentru că scena nu este niciodată narativă. Totdeauna este dramatică. Se pleacă de departe ca să ajungi la final, unde trebuie să ajungi. Chiar în direcția opusă. În momentul în care am cea mai mare dezamăgire și setea mea de răzbunare ajunge la apogeu, atunci realizez că nu are nici un rost și că trebuie să iert, că și eu sunt doar un om care nu are forța de a schimba. Că arta nu este o poveste unilaterală. Am scris o piesă sau fac un spectacol de teatru și am schimbat lumea. Nu. Depinde de fiecare dintre noi, și de cel care receptează opera de artă. Și pe mine acest spectacol m-a adus mai aproape de cunoașterea lumii și a propriei mele ființe.”

Pentru actorul Marcel Iureș, Prospero este ”o provocare”, ”o mașinărie fermecată, care încearcă să descopere lucruri despre el însuși, despre lumea înconjurătoare, despre lumea în care a fost și în care trebuie să se întoarcă mai curat. Să-și regleze etic și spiritual relația de întoarcere. Totul petrecându-se într-o convenție uriașă, care, la final, se limpezește, se dă pe față în lumini de serviciu și lumini de sală”.  

Spectacol-eveniment, Furtuna reușește să coaguleze energii, să ”organizeze“ gândurile și să ne aducă mai aproape de ceea ce înseamnă cuvântul Om.

Comunicat al Teatrului Național din Cluj-Napoca

Arhiva Teatrul Național din Cluj-Napoca

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.