Știri: ”Idei în Agora” cu Erwin Kessler despre avatarii artei românești (9 aprilie 2019, București)

45
idei in agora erwin kessler

Muzeul Municipiului București vă invită marți, 9 aprilie 2019, ora 18.00, la un nou eveniment din seria ”Idei în Agora”, cu tema ”Tradiție, modernizare, avangardă și retur: avatarii artei românești înainte și după Primul Război Mondial”. Conferință de Erwin Kessler urmată de un dialog cu Sorin Antohi. Evenimentul are loc la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei, nr. 151).

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

În arta românească, la trecerea spre secolul XX, la început a fost modernizarea și apoi tradiția. Ulterior, modernizarea a dus spre o avangardă locală tardivă, post-istorică, declanșată în 1924, ca reacție la aglutinarea teoriilor tradiționaliste și româniste de care se va re-apropia pe parcursul perioadei interbelice, regăsind și retorica localistă și predilecția pentru realism, dar și aspirația tehnocrată de a se pune în slujba puterii date, în scopul cimentării progresului. Toate aceste caracteristici au fost platforme perfecte pentru viitoarea integrare în sfera realismului socialist, după 1944. Repere teoretice contrastante: ”Revoluția agrară și evoluția clasei țărănești” (Virgil Madgearu, 1923) și ”Burghezia română” (Ștefan Zeletin, 1925).

Erwin Kessler propune abordarea următoarelor sub-teme:

  1. De la Tinerimea Artistică (1901) la Prima expoziție internaționlă a ”Contimporanului” (1924). Sub-puncte: înființarea și evoluția Tinerimii Artistice, apariția revistelor ”Insula și Simbolul” (1912) și ”Chemarea” (1915), revista și mișcarea artistică brașoveană ”Das Ziel” (1919) și ”Das neue Ziel” (1919 – 1920), organizarea primei expoziții internaționale a ”Contimporanului” (cu secțiuni dedicate ”Manifestului activist către Tinerime”, 1924, revistelor ”75HP” și ”Punct”, 1924, și ”Cronometrajului pictural” de Maxy, ”Contimporanul”, 1924), plus o analiză cantitativă a participărilor internaționale și naționale la prima expoziție a ”Contimporanului”.
  2. ”Integral” și Integralismul sau avangarda în stadiul ei spectral-corporatist (1925 – 1928). Sub-puncte: de la manifestele ”Integral” la participarea lui Maxy și Iancu la Expoziția fascist futuristă de la Roma (1933), Studioul Integral, Academia Artelor Frumoase, cursul avangardei târzii spre autoritarism și darwinism cultural. Maxy și ”Neue Sachlickeit”: de la cubo-constructivism la realism reacționar. Maxy după 1944 – o scurtă introducere la cariera acestuia de apostol al realismului socialist și diriguitor al sistemului artistic comunist.
  3. Tradiționalismul – arta specificului național, de la schemele compoziționale ale lui Camil Ressu la tezele lui Francisc Șirato și la practicile lui Ion Theodorescu-Sion, Ștefan Dimitrescu, Dimitrie Ghiață etc. Sub-puncte: vocabularul decorativ și simbolic (iconografia țăranului, a peisajului local, a datinilor și muncilor agricole, a ritualurilor religioase, a motivelor folclorice), tipurile de narațiuni și tipurile de construcții compoziționale, epuizarea filonului artei specificului național spre mijlocul anilor ’30, cazul aparte al lui Ion Țuculescu, la mijlocul anilor ’40.
  4. Convergența sistemelor (avangardist și tradiționalist – specific național) după 1945: expoziția ”Flacăra” (1948), prin care artiștii foști avangardiști și foști tradiționaliști se raliază in corpore regimului comunist.

Erwin Kessler (n. 1967) a studiat Filozofia, Istoria Artei și Antropologia la București, Praga, Paris (DEA la EHESS) și Maastricht. Cercetător științific la Institutul de Filozofie al Academiei Române. Profesor asociat de Istoria Artei și Estetică la CESI (Universitatea din București). Director fondator al Muzeului de Artă Recentă din București (MARe). Principalele domenii de cercetare: istoria, estetica și teoria artei moderniste, de avangardă și contemporane, estetică fenomenologică, antropologie vizuală.

Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist și traducător. Membru în Academia Europaea. A inițiat și coordonează seria ”Idei în Agora”. Mai multe informații la www.sorinantohi.org.

”Idei în Agora”/”Ideas in the Agora” este un program dedicat analizei spiritului public. A fost inițiat în 2017 de Sorin Antohi și este susținut de Adrian Majuru. Este conceput, planificat și găzduit de Sorin Antohi. Realizat de Muzeul Municipiului București (MMB), în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume (OT). Întâlnirile au formate diferite (dialoguri, conferințe, colocvii, seminarii, dezbateri publice etc.), propunând un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii aflate în consens, rezonanță, tensiune ori conflict. Evenimentele sunt filmate și transmise prin live streaming pe YouTube, fiind apoi arhivate la www.sorinantohi.org (unde se arhivează de asemenea afișele și pliantele) și https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ. Informații și la https://www.facebook.com/IdeiinAgora/https://muzeulbucurestiului.ro/. În primul an al programului (21 iunie 2017 – 24 iunie 2018) au avut loc 26 de întâlniri publice, între care o conferință internațională, dialoguri și conferințe urmate de discuții. Invitații au provenit mai ales din România, precum și din Armenia, Franța, Germania, Israel, Marea Britanie, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii, Turcia, Ungaria. O istorie a acestui prim an se găsește la https://www.societateamuzicala.ro/sorinantohi/wp-content/uploads/2018/06/Brosura-Un-an-de-Idei-in-Agora.pdf. Programul continuă. În perioada 23 – 29 iunie 2019 va avea loc Festivalul Idei în Agora și lansarea seriei de cărți Idei în Agora.

Comunicat al Muzeului Municipiului București

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.