În perioada 25 februarie–1 martie (între orele 10.00 și 18.00) în curtea interioară a Muzeul Țăranului Român (Șoseaua Kiseleff, nr. 3, sector 1, București), în sala Acvariu, în holul de intrare spre Studioul „Horia Bernea” și în sala Foaier, va avea loc Târgul Mărțișorului. Mărțișor, Mărțișug sau Marț.
Mărțișorul, Mărțișugul sau Marțul era consemnat de Simion Florea Marian, unul din etnologii importanți ai începutului de secol XX, ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar și la bulgarii și albanezii din Balcani – obicei pe care țăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor și a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb și roșu, ca să fie feriți de boală, pe care aceștia îl legau, după 12 zile, în pom, ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăța același fir roșu cu alb, ca să fie sănătoase și, la fel, bune de rod. Preluat de lumea urbană și devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier și podoabă, ținut la piept, primit ca suvenir și, mai nou, cadou.
Obicei de început de primăvară, semn protector pentru roadele pomilor și sănătatea vitelor, împotriva bolilor și a nenorocului – monedă de argint cu fir de lână roșie sau albă legată la mâna copiilor, mitologie țărănească…, povestea mărțișorului capătă o droaie de chipuri, transpuse cu creativitate, imaginație și umor în obiecte de artizanat, de artiști plastici, meșteri populari și studenți.
Alături de participanții invitați la târg se numără ca în fiecare an și școli, fundații, asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar pentru copii și sprijin pentru categoriile defavorizate.
Devenită accesoriu tradițional al Târgului Mărțișorului, oferta gastronomică vine cu produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană: turtă dulce, prăjiturele de casă, cozonaci și alte produse de patiserie – Bucovina, Alexandria, Baia Mare și Buzău, miere, dulcețuri – Ilfov, ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița.
Povestea mărțișorului a început la Muzeul Țăranului Român acum 15 ani și mai bine. Tineri, studenți, artiști, meșteri și, în anii din urmă, designeri și arhitecți au conturat de-a lungul timpului particularitatea acestui eveniment a cărui principală expresie este creativitatea însoțită de o debordantă imaginație și simț ludic. Târgul a creat pentru publicul bucureștean o ofertă bogată prin unicitatea, inventivitatea și diversitatea mărțișoarelor reușind să schițeze noi forme de mitologie urbană ce folosesc, ca sursă de inspirație, lumea și mitologia țărănească ori imaginează noi forme ale creativității: de la obiectul manufacturat și reciclat, care folosește materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, bandă desenată sau personaje și semne imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale.
Tot sâmbătă, 25 februarie, între orele 14.00 și 16.00, cei mici, însoțiți de părinți, sunt invitați la Atelierul de Creativitate al Muzeul Țăranului Român (MȚR) să învețe cum să răsucească firele alb și roșu, la un atelier de mărțișoare tradiționale cu meșterița Genoveva Sauciuc din Suceava. Atelierul este destinat atât oamenilor mici, cât și oamenilor mari. Nu se percepe taxă, dar înscrierea prealabilă este obligatorie la georgiana.c.vlahbei@gmail.com.
