Mezzosoprana Joyce DiDonato, câștigătoare a mai multe Premii Grammy și a Premiului Olivier 2018 pentru Realizări Remarcabile în Operă, considerată „probabil cea mai puternică solistă din generația sa”, interpretează astăzi un repertoriu baroc la Ateneul Român, de la ora 16.30, împreună cu ansamblul Il Pomo d’Oro. Ei vor interpreta arii semnate de Rossi, Monteverdi, Cesti, Merula, Händel și Rameau. Detalii despre program, click aici.
La Sala Palatului de la ora 19.30, Orchestra Națională a Franței va susține al doilea concert în cadrul Festivalului, sub conducerea dirijorului Cristian Măcelaru. Prima lucrare a programului este Les Offrandes oubliées de Messiaen, un compozitor de geniu, un avangardist, creator de școală, organist, improvizator și ornitolog. Messiaen are un stil componistic aparte, lucrările sale sunt inchinate Dumnezeului catolic, elemental religios fiind recognoscibil în toate creațiile sale. Lucrarea Les Offrandes oubliées a fost compusă în 1930, când Messiaen avea 22 de ani, iar premiera a avut loc în 1931 la Theatre Des Champs Elysees din Paris, dirijată de Walter Straram. Este structurată în 3 secțiuni: I. Crucea, II. Păcatul, III. Euharistia.
În continuarea programului, vom asculta Concertul în la minor pentru pian și orchestră, op. 16 de Edvard Grieg în interpretarea celebrului pianist Denis Matsuev. Armoniile romantice și melodiile de inspirație populară din folclorul norvegian aduc în sala de concert frumusețea aerului nordic. Compus în anul 1868 de tânărul Grieg, în vârstă de 24 de ani, Concertul în la minor este unul dintre cele mai iubite și cântate concerte din repertoriul pianistic – original, visător și plin de poveste.
Poema română scrisă de George Enescu completează programul, aducând pe scenă atmosfera rapsodică a muzicii românești. Inspirată din tematica muzicii populare, Poema română, compusă în 1897, este o „laudă a patriei” prin viziunea geniului enescian în vârstă de numai 16 ani. Compoziția a fost prezentată pe scenă în premieră la Paris și dirijată de Éduard Colonne, iar premiera românească a avut loc la Ateneu, cu Enescu la pupitrul dirijoral. Poema a fost dedicată Reginei Elisabeta, „Omagiu Respectuos M.S. Regina României”’ și a reprezentat rampa de lansare în cariera componistică a geniului enescian. Cvu participarea Corul Filarmonicii „George Enescu” din București, dirijat de Iosif Ion Prunner.
Ultima lucrare a serii este poemul coregrafic La Valse de Maurice Ravel. Balet impresionist, lucrarea a fost scrisă între anii 1919–1920. Este o compoziție inspirată, o muzică imbietoare, ca o invitație la vals. Ravel a fost foarte atras de ritmul de vals și de dansuri în general, multe dintre creațiile sale fiind dansuri (Bolero, Pavana pentru o infantă defunctă etc.) Muzica fermecătoare a lucrării cu nuanțe romantice a fost începută inițial ca o lucrare despre Viena, capitala valsului.
Pe scena Filarmonicii din Sibiu, la Sala Thalia, de la ora 19.00, publicul este invitat la un concert susținut de Mahler Chamber Orchestra și renumita pianistă Yuja Wang. Programul este fermecător, compus din lucrări de Haydn, Janáček, Stravinski și Șostakovici. Detalii, click aici.
Festivalul în țară: Concert de deschidere „Impressions de voyage en jazz: Enescu, Ellington, Ravel”, Cluj-Napoca, click aici.
La concertul de la Ateneu accesul este permis cu prezentarea certificatului verde Covid. La Sala Palatului și Sala Radio, nu este necesar certificatul verde.
Concertele de la Ateneu și Sala Palatului vor fi transmise gratuit pe site-ul Festivalului
și vor rămâne online timp de 12 ore, pentru a fi văzute și de pe alte meridiane orare. Fiecare concert are pagina sa de eveniment, la care se ajunge pentru a-l asculta din pagina Program.
Concertul de la Sala Palatului vor fi transmis în direct la Radio România Muzical și Radio România Cultural.
Pe site-ul festivalului, la acest link, puteți citi zilnic cronici, interviuri și informații suplimentare în Agenda Festivalului.
„Arta uluitoare și veselă a lui Joyce DiDonato ne amintește că în orice generație există câțiva giganți. Joyce nu este doar un artist grozav, curajos și inspirațional – unul dintre cei mai buni interpreți ai timpului nostru – dar este, de asemenea, o prezență transformatoare în arte. Cei care-i cunosc repertoriul sunt uimiți de darurile ei, iar cei care nu știu nimic despre el sunt câștigați instantaneu. Joyce cântă și lumea este brusc mai strălucitoare. Ea ne obligă să ascultăm activ, să auzim lucrurile din nou.” – Jake Heggie, „Gramophone”.
„[…] Joyce DiDonato, pentru prima dată pe o scenă din România, ca întotdeauna entuziasmantă, colocvială, făcând din fiecare recital un mic spectacol de bun gust. Acompaniată la pian de David Zobel, a cântat la București muzică de Haydn (Cantata „Arianna a Naxos”), Mozart (ariile „Voi che sapete” și ”Deh, vieni non tardar” din opera Nunta lui Figaro), Bellini (aria „Dopo l’oscuro nembo” din opera Adelson și Salvini), Pablo Luna (De España Vengo), Rossini (aria ”Assisa a pie d’un salice” din Otello), Berlioz („Le Roi de Thulé” și „L’amour ardente flamme” din legenda dramatică Damnațiunea lui Faust), pentru a încheia cu cinci lieduri din ciclul Venezia de Reynaldo Hahn, Sopra l’acqua indormenzada, La barcheta, L’avertimento, Che pecà!, La primavera. Vocea puternică, fermecătoare în toate registrele, relieful pe care îl dă fiecărei fraze, paleta de culori timbrale rămân mereu de o noblețe extremă, chiar și atunci când Joyce DiDonato pare a… se amuza, spre deliciul publicului.” – Costin Tuchilă, Revista „Tribuna”, nr. 409, 16–30 septembrie 2019, p. 32, click aici.
Câștigătoare a mai multe Premii Grammy și a Premiului Olivier 2018 pentru Realizări Remarcabile în Operă, Joyce DiDonato, născută în Kansas, farmecă publicul din întreaga lume și a fost proclamată „probabil cea mai puternică solistă din generația sa” de „The New Yorker”. Cu o voce „cu nimic mai puțin valoroasă decât aurul de 24 de carate”, potrivit „The Times”, Joyce a urcat în vârful industriei atât ca solistă, cât și ca o susținătoare acerbă a artelor, câștigând o reputație internațională ca interpretă în opere de Handel și Mozart, dar și prin discografia ei largă, mult apreciată. De asemenea, este foarte apreciată pentru rolurile bel canto în lucrări de Rossini și Donizetti.
Orchestra Națională a Franței este atât o autoritate consacrată, cât și o forță dinamică în interpretarea muzicii franceze. Turneele sale internaționale au transformat-o într-o emblemă pentru cultura franceză din întreaga lume, în timp ce prezența sa în toată Franța, întărită de programe educaționale vibrante, i-a consolidat relația cu publicul la nivel național. Un ansamblu Radio France, Orchestra Națională a Franței a fost fondată în 1934 ca prima orchestră simfonică cu normă întreagă a țării. Misiunea sa de a servi repertoriul simfonic a fost susținută de transmiterea radio a concertelor sale, obținând într-un timp scurt o reputație de invidiat.
În prezent în cel de-al doilea sezon al său ca Dirijor Principal al Orchestrei Simfonice de Radio a Germaniei de Vest, Cristian Măcelaru este una dintre vedetele în ascensiune ale lumii dirijorale. Numit Director Muzical al Orchestrei Naționale a Franței din Paris începând cu septembrie 2021, una dintre cele mai importante orchestre din Europa, a început de fapt acest rol cu un an mai devreme, efectiv la 1 septembrie 2020. În ianuarie 2020, Măcelaru a primit primul său Premiu Grammy pentru dirijarea înregistrării sub egida Decca Classics a Concertului pentru vioară de Wynton Marsalis cu Nicola Benedetti și Orchestra Philadelphia.
Denis Matsuev s-a bucurat de o carieră stelară odată cu victoria sa triumfătoare la cea de-a 11-a ediție a concursului internațional Tchaikovsky din Moscova și este acum unul dintre cei mai căutați muzicieni ai generației sale. Performanțele sale în cele mai prestigioase săli de concerte ale lumii sunt întotdeauna un succes neîntrerupt, având concerte în mod regulat cu orchestre de renume mondial, cum ar fi Orchestra Simfonică din Chicago, din Pittsburgh, Orchestra Simfonică din Londra, Filarmonica NY, Filarmonica din LA și Philadelphia, Concertgebouw, Berliner Philharmoniker, Orchestra Simfonică Radio din Bavaria, Leipzig Gewandhaus Orchestra, Orchestra Simfonică BBC și Orchestra Teatrului Mariinsky.
Orchestra Camerei Mahler (MCO) a fost fondată în 1997, bazându-se pe viziunea împărtășită a unui ansamblu liber și internațional, dedicat creării și împărtășirii de experiențe excepționale de muzică clasică. Cu 45 de membri din 20 de țări, orchestra lucrează ca un colectiv nomad de muzicieni pasionați uniți pentru diverse tururi în Europa și în jurul lumii. Orchestra este constant în mișcare: a interpretat până la această dată în peste 40 de țări pe 5 continente. Este guvernată colectiv de echipa de management și de comisia orchestrei; deciziile sunt luate democratic cu participarea tuturor muzicienilor.
Sunetul MCO este caracterizat de un stil de muzică de cameră al unui ansamblu, care cântă cu ajutorul unor personalități muzicale alerte și distincte. Dedicați excelenței, muzicienii nu se abțin din a lua riscuri. Repertoriul de bază, de la muzica clasică vieneză și perioadele romantice timpurii, până la piese contemporane și premiere mondiale, reflectă agilitatea orchestrei în depășirea barierelor muzicale.
Superlativele criticilor și ovațiile audienței au urmat continuu cariera sclipitoare a lui Yuja Wang. Pianista născută la Beijing, apreciată pentru măiestria ei charismatică și prezența captivantă pe scenă, a atins noi vârfuri în timpul sezonului 2019–2020, care a inclus recitaluri, serii de concerte, precum și rezidențe în sezon și turnee extinse cu unii dintre cei mai venerați dirijori și ansambluri din lume.
Yuja a primit o pregătire avansată în Canada și la Institutul de Muzică Curtis din Philadelphia, sub îndrumarea lui Gary Graffman. Debutul ei internațional a venit în 2007, când ea a înlocuit-o pe Martha Argerich ca solistă cu Orchestra Simfonică din Boston. Ulterior a semnat un contract exclusiv cu Deutsche Grammophon și și-a stabilit de atunci locul ei printre artiștii de top ai lumii, cu o succesiune de spectacole și înregistrări foarte apreciate de critici. Yuja a fost desemnată Artistul Anului de către Musical America în 2017.
Comunicat al Biroului de Presă al Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”
*
Asociația Culturală Leviathan, editor al publicațiilor Leviathan.ro și revista culturală trimestrială „Leviathan”, este partener media al Festivalului Internațional „George Enescu” 2021.
Pe acest portal veți găsi toate informațiile necesare, programul zilnic al Festivalului, prezentarea muzicienilor invitați, date despre lucrările din programe, relatări, cronici, fotografii. În revista „Leviathan” nr. 3, iulie–septembrie 2021, pp. 47–49 puteți citi un amplu articol de prezentare a ediției 2021 a Festivalului iar în nr. 4, octombrie–decembrie 2021 vom publica o sinteză a Festivalului și cronici ale concertelor.
Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2021
Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2019
Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2017
Arhiva rubricii Concursul Internațional George Enescu 2020/2021
Arhiva rubricii Concursul Internațional George Enescu 2018