Știri: Mari orchestre în Festivalul Internațional „George Enescu”: Orchestra Academiei Naționale Santa Cecilia (30 august 2025)

Sâmbătă, 30 august 2025, ora 19.30, la Sala Palatului va avea loc primul concert al Orchestrei Academiei Naționale Santa Cecilia din Roma. Dirijor: Daniel Harding. Cu participarea London Voices. În program: Luciano Berio Sinfonia și Cântece populare, solistă: mezzosoprana Magdalena Kožená; Claude Debussy, Marea L. 109.

Al doilea concert al orchestrei din Roma este programat duminică, 31 august, ora 19.30 la Sala Palatului: George Enescu, Pastorala-fantezie, Ludwig van Beethoven, Concertul nr. 1 în Do major pentru pian și orchestră, op. 15, solist: Seong-Jin Cho; Johannes Brahms, Simfonia nr. 2 în Re major, op. 73, Dirijor: Daniel Harding.

Luciano Berio (n. 24 octombrie 1925, Imperia, Liguria, Italia–d. 27 mai 2003, Roma, Italia) a fost un compozitor italian, cunoscut pentru munca sa experimenatală, cunoscut mai ales ca fiind unul din realizatorii unui final alternativ al operei Turandot a compozitorului Giacomo Puccini, precum și ca unul din pionierii muzicii electronice.

Lucrările electronice ale lui Berio datează în mare parte din perioada petrecută la Studio di Fonologia din Milano. Una dintre cele mai influente lucrări pe care le-a produs acolo a fost Thema (Omaggio a Joyce, 1958), bazată pe o lectură a lui Cathy Berberian din Ulise de James Joyce, care poate fi considerată prima compoziție electroacustică din istoria muzicii occidentale realizată cu voce și elaborarea acesteia prin mijloace tehnologice. O lucrare ulterioară, Visage (1961), îl prezintă pe Berio creând un limbaj emoțional fără cuvinte prin decuparea și rearanjarea unei înregistrări a vocii lui Cathy Berberian; prin urmare, compoziția se bazează pe încărcătura simbolică și reprezentativă a gesturilor și inflexiunilor vocale, „de la sunete nearticulate la silabe, de la râs la lacrimi și cântec, de la afazie la modele de inflexiuni din limbi specifice: engleză și italiană, ebraică și dialectul napolitan”. 

În 1968, Berio a finalizat O King, o lucrare care există în două versiuni: una pentru voce, flaut, clarinet, vioară, violoncel și pian, cealaltă pentru opt voci și orchestră. Piesa este în memoria lui Martin Luther King Jr., care fusese asasinat cu puțin timp înainte de compunerea sa. În ea, vocea (vocile) intonează mai întâi vocalele, apoi consoanele care alcătuiesc numele său, înșirându-le doar pentru a-i da numele complet în măsurile finale.

Versiunea orchestrală a piesei O King a fost, la scurt timp după finalizarea sa, integrată în ceea ce este probabil cea mai faimoasă lucrare a lui Berio, Sinfonia (1967–69), pentru orchestră și opt voci amplificate. Vocile nu sunt folosite într-un mod clasic tradițional; adesea nu cântă deloc, ci vorbesc, șoptesc și strigă. A treia mișcare este un colaj de citate literare și muzicale . A-Ronne (1974) este un colaj similar, dar cu accentul pus mai mult pe voce. A fost scrisă inițial ca un program radio pentru cinci actori și reelaborată în 1975 pentru opt vocaliști și o parte opțională la claviatură. Lucrarea este una dintre numeroasele colaborări cu poetul Edoardo Sanguineti, care a furnizat pentru această piesă un text plin de citate din surse precum Biblia, T.S. Eliot și Karl Marx .

Un alt exemplu al influenței lui Sanguineti este ampla lucrare Coro (premiera din 1977), compusă pentru orchestră, voci solo și un cor mare, ai cărui membri sunt asociați cu instrumente ale orchestrei. Lucrarea se întinde pe o perioadă de aproximativ o oră și explorează o serie de teme într-un cadru de muzică populară dintr-o varietate de regiuni: Chile, America de Nord, Africa. Temele recurente sunt exprimarea iubirii și a pasiunii; durerea despărțirii de cei dragi; moartea unei soții sau a unui soț. Un vers repetat des este „vino și vezi sângele de pe străzi”, o referință la o poezie de Pablo Neruda, scrisă în contextul izbucnirii războiului civil din Spania.

Orchestra Academiei Naționale Santa Cecilia a fost prima orchestră din Italia care s-a dedicat exclusiv repertoriului simfonic, fiind autoarea unor premiere remarcabile ale secolului XX, precum Fântânile din Roma și Pinii din Roma de Ottorino Respighi. Începând cu 1908, orchestra a fost dirijată de unele dintre cele mai mari nume ale istoriei muzicii, de la Mahler, Richard Strauss, Stravinski și Sibelius, la Toscanini, Furtwängler, Karajan, Solti, Celibidache, Abbado, Dudamel și Kirill Petrenko, alături de alți maeștri de renume precum Hindemith, De Sabata, Erich și Carlos Kleiber, Mengelberg, Stokowski, Reiner, Bruno Walter, Masur și Blomstedt. Printre dirijorii săi permanenți s-au numărat Bernardino Molinari, Franco Ferrara, Fernando Previtali, Igor Markevitch, Thomas Schippers, Giuseppe Sinopoli, Daniele Gatti, Myung-Whun Chung, iar între 2005 și 2023, Sir Antonio Pappano. Începând cu stagiunea 2024-2025, Daniel Harding preia conducerea muzicală a orchestrei.

O relație specială a legat orchestra și de Leonard Bernstein, care a deținut titlul de Președinte de Onoare între 1983 și 1990.

Orchestra a participat la cele mai importante festivaluri internaționale: BBC Proms din Londra și festivalurile din Lucerne, Sankt Petersburg și Salzburg, precum și în unele dintre cele mai prestigioase săli de concerte, printre care Berliner Philharmoniker, Semperoper din Dresda, Elbphilharmonie din Hamburg, Musikverein din Viena, Concertgebouw din Amsterdam, La Scala din Milano, Suntory Hall din Tokyo, Teatro Colón din Buenos Aires și Carnegie Hall din New York. În 2024, Orchestra și Corul au fost invitați rezidenți ai renumitului Festival de Paști de la Salzburg.

Activitatea discografică intensă desfășurată alături de Antonio Pappano în ultimii ani a fost distinsă cu numeroase premii internaționale. Printre înregistrările notabile se numără Carnavalul animalelor de Saint-Saëns, cu Martha Argerich, Ein Heldenleben de Richard Strauss, Messa di Gloria de Rossini, Aida și Otello de Verdi (cu Jonas Kaufmann), Turandot cu Sondra Radvanovsky și Jonas Kaufmann, dar și mai multe recitaluri alături de Anna Netrebko. Warner Classics a lansat un set de 27 de CD-uri, ce reunește o selecție amplă din repertoriul religios și simfonic interpretat de orchestră și cor sub conducerea lui Antonio Pappano în decursul celor 18 ani de colaborare.

Sub conducerea lui Daniel Harding, ansamblul va începe un nou parcurs discografic alături de casa de discuri Deutsche Grammophon. Prima înregistrare, realizată live în octombrie 2024, va fi dedicată operei Tosca de Puccini. Tot cu Harding la pupitru, orchestra a efectuat un important turneu european, cu opriri la Paris, Luxemburg, Anvers și Viena.

Născută în orașul ceh Brno, Magdalena Kožená a studiat canto și pian la Conservatorul din Brno și la Academia de Arte Interpretative din Bratislava.

În 1999, Magdalena a semnat un contract exclusiv cu Deutsche Grammophon și a fost distinsă cu multiple premii pentru albumele sale, printre care Gramophone’s Solo Vocal Award, Gramophone’s Artist of the Year, Echo Klassik, Record Academy Prize Tokyo și Diapason d’Or. În 2017, Magdalena a început o colaborare pe termen lung cu casa de discuri Pentatone, lansând de atunci șase înregistrări premiate.

De-a lungul carierei sale extraordinare, Magdalena Kožená a lucrat cu cei mai importanți dirijori din lume, printre care Claudio Abbado, Pierre Boulez, Gustavo Dudamel, Bernard Haitink, Mariss Jansons, Sir Charles Mackerras și Sir Roger Norrington. De asemenea, a împărtășit scena cu distinși pianiști, precum Daniel Barenboim, Malcolm Martineau, András Schiff și Mitsuko Uchida.

Capacitatea Magdalenei Kožená de a înțelege și interpreta practicile istorice a fost aprofundată prin colaborarea cu ansambluri renumite de instrumente de epocă, precum Venice Baroque Orchestra, Orchestra of the Age of Enlightenment, Il Giardino Armonico și Le Concert d’Astrée. De asemenea, este frecvent solicitată ca solistă de Filarmonicile din Berlin, Viena și Cehia, precum și de Chamber Orchestra of Europe și Orchestrele Cleveland, Philadelphia și Royal Concertgebouw.

Stagiunea 2024-2025 a Magdalenei Kožená a debutat cu o revenire pe scena Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii Bavareze (Symphonieorchester des Bayerischen Rundfunks) și a Filarmonicii Cehe, alături de Giovanni Antonini, într-un program clasic. Mai târziu în acest sezon, artista a revenit pe scenă alături de Filarmonica Cehă, interpretând Seven Deadly Sins de Kurt Weill sub bagheta lui Sir Simon Rattle. De asemenea, a plecat în turneu cu La Cetra Barockorchester și Andrea Marcon, susținând un program dedicat rolului Alcina, care a inclus concerte la Zürich, Bratislava și Concertgebouw Brugge. Alte momente remarcabile ale stagiunii includ debuturi cu Kammerakademie Potsdam, Hamburg Symphoniker, Mozarteumorchester Salzburg, Philharmonie Zuidnederland și Georgisches Kammerorchester Ingolstadt. Magdalena a încheiat sezonul interpretând rolul Donna Elvira din opera Don Giovanni, în noua producție a Festivalului d’Aix-en-Provence.

Magdalena a fost numită Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres de către guvernul francez în 2003 penntru serviciile sale aduse muzicii franceze.

Sâmbătă, 30 august 2025, ora 13.00, Sala Radio: Orquestra de la Comunitat Valenciana. Dirijor: James Gaffigan. Solist: Benjamin Bernheim, tenor. Richard Strauss, Don Juan, op. 20, Ernest Chausson, Poem despre dragoste și mare, op. 19, Hector Berlioz, Nopți de vară, op. 7, Maurice Ravel, Alborada del gracioso din suita Miroirs, M. 43.

Sâmbătă, 30 august 2025, ora 16.30, Ateneul Român: Orchestra Les Ambassadeurs – La Grande Écurie, Chœur de Chambre de Namur. Dirijor: Emmanuel Resche-Caserta. Jean-Philippe Rameau, Dardanus (versiunea din 1744. Soliști: Judith van Wanroij (Iphise, l’Amour), Marie Perbost (Vénus, une Phrygienne), Benoît-Joseph Meier (Dardanus), Thomas Dolie (Anténor), Stephan Macleod (Teucer, Isménor).

Orchestra Les Ambassadeurs – La Grande Écurie întruchipează uniunea a două ansambluri muzicale excepționale, îmbinând moștenirea prestigioasă a ansamblului La Grande Écurie et la Chambre du Roy, fondat în 1966 de Jean-Claude Malgoire, cu elanul inovator și pasionat al ansamblului Les Ambassadeurs, creat în 2012 de Alexis Kossenko. Această fuziune artistică reprezintă o adevărată întâlnire de spirite pioniere, profund angajate în redescoperirea autentică a muzicii, printr-o abordare riguroasă ce respectă contextele istorice.

Jean-Claude Malgoire a revoluționat interpretarea muzicală prin reintroducerea instrumentelor de epocă, oferind noi perspective asupra unui repertoriu de șase secole, de la Machaut la Debussy. Această abordare unică a inspirat o generație de muzicieni să redescopere operele trecutului dintr-o perspectivă istorică, adesea contrazicând practicile dominante.

Această explorare a continuat cu Alexis Kossenko, prin redescoperirea unor versiuni rare, uneori uitate sau abandonate, precum Zoroastre – 1749, versiunea originală a Simfoniei „Reforma” de Mendelssohn sau reconstrucția muzicologică meticuloasă a operei Atys de Lully.

În 2025, Chloé de Guillebon va prelua direcția artistică a proiectelor acestui ansamblu. Ea intenționează să continue proiectele majore centrate pe Bach și Rameau – lucrări ce definesc identitatea Les Ambassadeurs – La Grande Écurie. Pe lângă acestea, va invita publicul să descopere compozitori uitați precum Caldara și Graupner.

Ansamblul concertează pe cele mai mari scene și la festivaluri importante din Europa, în special la Théâtre des Champs-Élysées, Opéra-Comique și Utrecht Festival. Discografia sa, premiată regulat, atestă angajamentul său artistic. Mândră de rădăcinile sale din Hauts-de-France, orchestra rămâne atașată regiunii. Aceasta concertează regulat în Tourcoing și în împrejurimi, asigurând accesibilitatea muzicii sale pentru toate categoriile de public, atât în sălile de spectacol, cât și în spațiile neconvenționale.

Sâmbătă 30 august 2025, ora 19.00, Sala Capitol, Timișoara: Orchestra Simfonică WDR din Köln. Dirijor: Cristian Măcelaru. Solistă: Patricia Kopacinskaia, vioară. George Enescu, Rapsodia română nr. 2 în Re major, op. 11, Béla Bartók, Concertul nr. 1 pentru vioară și orchestră, Sz. 36, Serghei Rahmaninov, Simfonia nr. 2 în mi minor, op. 27.

Programul complet al Festivalului: https://festivalenescu.ro/ro/festivalul-george-enescu/concerte

Pe site-ul Festivalului puteți viziona online concertele din program – click în dreapta pe Live.

Festivalul Internațional „George Enescu” este un eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

Proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii.

Organizator: ARTEXIM

Co-organizator: Fundația ArtProduction

Co-producători: Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, Primăria Municipiului București prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București

Parteneri principali: Rompetrol – KMG International, BRD – Groupe Société Générale, JTI – Immersive Experience (partener de inovație), Lexus

Parteneri: LINDE GAZ, Purcari, Ferrero Rocher, Mobexpert, One United Properties, ORANGE, CPI Property Group, L’OR, Nazzuro Aqua, Althaus, Fundația Liliana și Peter Ilica, Senia Music

Cu sprijinul: BIGOTTI, Țuca Zbârcea & Asociații, SANADOR, YOKKO

Transportator oficial: Tarom

Parteneri media principali: Antena 3 CNN, Europa FM, Hotnews.ro

Parteneri media de tradiție: RFI România, Agerpres

Parteneri media internaționali: Euronews, Mezzo

Parteneri media: Radio România Muzical, Radio România Cultural, TVR 1, TVR Cultural, TVR Info, Buletin de București, Republica.ro, Europa Liberă, Leviathan, Cultura la dubă, Vorbitorincii, LiterNet.ro, Urban.ro, Happ.ro, infoMusic, Economistul, Curs de guvernare, Observator cultural, Revista Cultura, BIZ, Haute Culture, Nine O’Clock, ELLE, Ringier, AList Magazine, Q Magazine, Zile și Nopți, Phoenix Media, Cocor Media Channel

Partener de monitorizare: mediaTRUST.

Ca și la celelalte ediții, Asociația Culturală Leviathan, editor al portalului Leviathan.ro și al revistei culturale trimestriale „Leviathan”, este partener media al Festivalului Internațional „George Enescu” 2025.

Pe acest portal veți găsi toate informațiile necesare, programul zilnic al Festivalului, programul transmisiilor în direct, prezentarea muzicienilor invitați, date despre lucrările din programe, relatări, cronici, fotografii. În revista „Leviathan”, nr. 3, iulie–septembrie 2025, apare o avancronică a Festivalului iar în nr. 4, octombrie–decembrie 2025 vom publica o sinteză a Festivalului și cronici ale concertelor.

Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2025

Arhiva rubricii Concursul Internațional George Enescu 2024

Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2023

Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2021

Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2019

Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2017

Arhiva rubricii Concursul Internațional George Enescu 2020/2021

Arhiva rubricii Concursul Internațional George Enescu 2018

Arhiva rubricii Cronica muzicală