”Calistrat Hogaș făcea din ora de română o sărbătoare” de Daniela Șontică

1014
Calistrat Hogas Piatra Neamț Daniela Sontică leviathan.ro memor

logo rubrica memor daniela sontica leviathan.roDeși aproape uitat astăzi, Calistrat Hogaș rămâne unul dintre cei mai importanți autori pe tema călătoriilor din literatura română. A fost însă un pasionat profesor de limba română, pedagogia aducându-i o mai mare satisfacție și recunoaștere publică în timpul vieții decât i-a adus scrisul.

Calistrat Dimitriu, după numele real, s-a născut la 19 aprilie 1847, la Tecuci, tatăl său, Gheorghe Dimitriu, era protopop, iar mama sa, Mărioara, provenea dintr-o familie boierească. Familia scriitorului avea nu mai puţin de 12 copii. Pseudonimul i l-a dat învățătorul din clasele primare, Hogaș fiind porecla bunicului dinspre tată.

Calistrat Hogaș. Fotografie din arhiva personală a fiicei scriitorului, Sidonia Hogaș. Sursa ”Adevărul”
Calistrat Hogaș. Fotografie din arhiva personală a fiicei scriitorului, Sidonia Hogaș. Sursa: ”Adevărul”

Tatăl său şi-a dorit ca fiul să urmeze calea preoţiei, dar micul Calistrat avea alte planuri. S-a înscris la Academia Mihăileană, unde a devenit bursier, avându-i colegi pe A. D. Xenopol, Vasile Conta, Alexandru Lambrior. Pentru că provenea dintr-o familie cu mulți copii, făcea rost de bani în plus dând meditații colegilor mai slabi la învățătură. În această perioadă s-a născut în el pasiunea pentru literatură, scria chiar poezii, astfel încât înscrierea la Facultatea de Litere din Iaşi a venit în mod firesc. După absolvire, Calistrat Hogaș a devenit profesor la gimnaziul proaspăt înfiinţat în Piatra Neamţ. S-a căsătorit cu Elena Gheorghiu, fiica unui preot și au avut împreună opt copii.

Calistrat Hogaș și fiica sa cea mică, Sidonia. Fotografie din arhiva personală Sidonia Hogaș. Sursa ”Adevarul”
Calistrat Hogaș și fiica sa cea mică, Sidonia. Fotografie din arhiva personală Sidonia Hogaș. Sursa: ”Adevarul”

În anul 1874, Calistrat Hogaş a debutat literar cu poezia ”Legenda lăcrămioarei” în ziarul local ”Corespondenția provincială”, iar cu proză mult mai târziu.

Cariera de profesor i-a fost una dinamică, mutându-se de la Piatra Neamț la Tecuci, iar apoi la Școala Normală ”Vasile Lupu” din Iaşi. În această perioadă, invitat în casa unei rude a Veronicăi Micle, l-a cunoscut pe Ion Creangă.

Calistrat Hogaș
Calistrat Hogaș

În anul 1881, a ajuns din nou la Piatra Neamț, ca director al gimnaziului și a avut ocazia să-l cunoască pe revizorul școlar I. L. Caragiale. În urma unor neînțelegeri la școală, a ajuns la Alexandria, tot director de gimnaziu. Rezultatele din domeniul educației i-au fost recunoscute chiar de regele Carol I, care i-a conferit medalia ”Răsplata muncii pentru învățământ, clasa I. În perioada 1891–1899, îl găsim director la gimnaziul din Roman şi profesor la Seminarul Teologic din acelaşi oraş, unde i-a fost elev Mitropolitul Visarion Puiu. Acesta i-a făcut un portret frumos în cartea Însemnări din viața mea, descriindu-l pe Hogaş drept un ”dascăl ce transforma ora de română într-o veritabilă sărbătoare.

Vila din Roman în care a locuit Calistrat Hogaș între 1891–1899. Sursa Wikipedia
Vila din Roman în care a locuit Calistrat Hogaș între 1891–1899. Sursa: Wikipedia

Abia în 1907, a fost remarcat de Garabet Ibrăileanu care l-a invitat să publice, episodic, în revista ”Viața Românească” însemnările de călătorie. Pe drumuri de munte” a apărut în anul 1912*), când Hogaș se pensionase din învățământ. Deși a continuat să scrie, succesul său s-a lăsat așteptat și abia după moarte a apărut prima recenzie serioasă la opera sa, semnată de Mihail Sadoveanu.  

La vârsta de 70 de ani, la 28 august 1917, pe când se afla la Roman, Calistrat Hogaş a trecut la cele veşnice, în urma unui emfizem pulmonar. A fost înmormântat simplu, cum și-a dorit, iar ulterior rămășițele sale pământești au fost strămutate la baza Muntelui Pietricica.

Casa memorială ”Calistrat Hogaș”, Piatra Neamț
Casa memorială ”Calistrat Hogaș”, Piatra Neamț

O curiozitate a fost că în anul 1922, lui Calistrat Hogaş, căruia în 1915 îi fusese refuzat Premiul Academiei în valoare de 5.000 lei, i s-a conferit postum primul premiu iniţiat de Societatea Scriitorilor Români, la recomandarea lui Liviu Rebreanu.

___________

*) Iași, Editura Viața Românească. Din cauza numeroaselor greșeli de tipar, volumul este retras. Nu avea să fie singurul ghinion, pentru că în 1914, când aceeași editură tipărește ediția a doua, aproape întregul tiraj, pregătit pentru expediție, arde într-un incendiu în depozitul ”Vieții Românești”. În 1921 apar la Iași volumele ”Amintiri dintr-o călătorie” și ”În munții Neamțului” (acesta cu o prefață de Mihail Sadoveanu), amândouă sub genericul ”Pe drumuri de munte”.

Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

1 COMENTARIU

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.