„Citirea naturii și Omul-Orchestră. Surprinzătorul Andy Ceaușu” de Cleopatra Lorințiu

94
2 andy-ceausu-cleopatra-lorintiu

cronica plastică rubrica leviathan.roDe câțiva ani buni mă bate gândul să scriu și eu câteva cuvinte despre Andy Ceaușu. Evenimentele sale etalate în fața publicului larg nu au lipsit iar eu m-am obișnuit să îl numesc în gând Omul-Orchestră.

Nu e foarte original, dar ce orchestră neobișnuită întruchipează acest, cum își spune el cu hazoasă autoironie, „inginer” care nu încetează să ne uimească prin sumedenia sa de calități și vocații artistice aflate într-un soi de bătălie spațială în cariera sa (spațială în sensul ocupării spațiului vieții sale cotidiene, evident).

Una dintre cele recent descoperite de mine, cu fericitul prilej al unei expoziții semnate de Andy Ceaușu în Italia, curatoriată de profesorul și criticul de ară Carlo Franza și care se intitulează Ricamo in pietra, este aceea de plastician într-o formă inedită de artă a colajului fotografic. Iată explicația oferită de artist:

„În nord-estul Islandei, se află formațiunile de stâncă Borgarvirki, care par ca o fortificație perfectă creată de om. Dar atunci când te apropii de ea, îți dai seama de fapt că este o formațiune naturală formată din coloane de bazalt de tip «volcanic neck». Din punct de vedere geologic, Borgarvirki este de fapt un deal stâncos cu înălțimea de 10-15 metri, având un crater în mijloc și înconjurat de ziduri de 6 metri, cu intrare din partea estică. La baza lucrărilor din această serie stau fotografii de roci realizate în cea mai mare parte la Borgarvirki. Ca peste tot în Islanda, natura este vie și activă: vântul și apa au însemnat fațetele rocilor vulcanice, iar lichenii și mușchii i-au adăugat culoare și contururi noi.

Artistului nu i-a rămas decât să descopere desenele imprimate pe piatră și să găsească modul de a le oferi privitorului.”

Această redesenare fotografică a pietrelor din ținutul răcelii și austerității, din hieraticul peisaj islandez, în expoziția făcută de israelianul nostru originar din România, într-o manifestare expozițională aplaudată internațional la Firenze mi-a evocat nimbul, sper, fragilizat doar pentru moment, al universalului, al globalizării în sensul bun, generos, de comunicare și reunire prin puterile artei.

Criticul italian accentuează această trăsătură a „surprinzătorului” din demersul de „citire a naturii” a artistului: „O altă expoziție surprinzătoare a lui Andy Ceaușu, de această dată artă fotografică, sau mai bine zis citirea naturii și concentrarea unor aspecte de protejare a lumii și mediului. Acesta este modul în care artistul, cu douăzeci de lucrări, prin intermediul artei digitale, prezintă cu exactitate, referindu-se la locuri și medii specifice, un fel de broderie în piatră. Site-ul pe care a lucrat artistul este situat în nord-estul Islandei, numit Borgarvirki, și este un complex de formațiuni stâncoase care arată ca o fortificație artificială. Frumusețea naturii se lasă pe deplin experimentată grație atenției vizate a artistului Ceaușu, iar aceste roci sunt reale și surprinzătoare, fiind alcătuite din coloane de bazalt sau roci de gâturi vulcanice care ilustrează puterea pământului și a focului”.

Sigur că la început ești uimit, te întrebi ce căuta să deslușească acest israelian român venit din Țara Sfântă în plin peisaj nordic, și apoi încet, încet înțelegi frumusețea demersului său, posibil evident grație digitalizării dar și al insprirației.

„Abilitatea vizuală a lui Andy Ceaușu a fost de a decupa arta naturii în acest peisaj, de a surprinde fragmente de schițe prețioase care în jocul de imagini prezintă o succesiune de poverstiri scurte, propulsat de o artă digitală capabilă să concentreze semne și pete, îl identifică drept poet de cel mai înalt nivel, un artist internațional ancorat în istoria de astăzi și în evenimentele actuale ale istoriei.” – Prof. Carlo Franza, istoric al artei și critic de artă al ziarului „Il Giornale”.

Dar lăsând o clipă gravitatea aproape filosofică a acestui proiect neobișnuit și grav, pot oare să nu recunosc realmente plăcerea copioasă pe care ne-o oferă prozatorul Andy Ceaușu, căruia umorul îi vine ca o mănușă?

Hazul se revarsă din slova lui sprințară ca spuma clocotită deasupra oalei cu dulceață, gata-gata să ne opărească.

Nu treci de trei rânduri din cartea sa, De râsul G… lumii. Culegere de probleme cu dileme (Editura de noapte) fără să te prăpădești de râs. „Cartea este de apartenență satirico-umoristică și trebuie tratată ca atare sau cu indiferență”, ne avertizează autorul de la prima pagină. De multe ori râsul e înnădit cu puțin sarcasm, alteori cu nostalgii amărui, câteodată e râsu’-plânsu’, observație a realității, reportaj gâlgâitor, totul se revarsă cu aparentă ușurință iar asta trădează autorul născut, nu făcut, talentat de la mama natură…

Într-o bogată tradiție a scriitorilor de limbă română trăitori în Israel și buni umoriști, protagonistul nostru se manifestă printr-o explozie de viață, de energie veselă. Mare lucru să poți să faci publicul să râdă, să se destindă și totodată să îi strecori mesaje…

Pentru că Andy Ceaușu este și un caricaturist de renume, nici nu îmi dau seama cum s-au transferat calitățile de la autor de text la caricaturist… sau invers. În lumea caricaturiștilor, Andy Ceaușu a luat premii peste premii, a făcut turnee, a dat dedicații și a vernisat expoziții. Este așadar renumit.

Omul-Orchestră continuă, persistă, nu se lasă intimidat de dificultatea glisării de la grav la hazos, de la spiritualizat la hohotul de râs al scheciului. Sincer, eu nu îi găsesc nici echivalent, nici asemănare acestui personaj singular care își împrăștie talentul în toate direcțiile. Să îndrăznesc o apropiere de un alt om-orchestră român, actor, caricaturist, regizor, scriitor: Horațiu Mălăele? Poate că da. O dovadă a bogăției uimitoare a spiritului românesc.

Singurul lucru care mă pune pe gânduri e faptul că, prin diversitatea deconcertantă a domeniilor în care se avântă, Andy Ceaușu își pune comentatorii și criticii în reală dificultate. Dar niciodată, publicul!

Tel Aviv, 17 februarie 2021

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.