”Curtea de Argeș, necropolă domnească și regală” de Daniela Șontică

381
Daniela Șontică Curtea de Argeș, necropola regală
Curtea de Argeș, necropola regală

logo rubrica memor daniela sontica leviathan.roCtitorie a domnului Țării Româneşti Neagoe Basarab, biserica Mănăstirii Curtea de Argeş este o capodoperă a arhitecturii medievale. În același timp, această biserică este și catedrală arhiepiscopală, necropolă domnească, dar și necropolă a familiei regale din România.

În pronaosul celebrei biserici de la Curtea de Argeș, se află mormintele ctitorilor principali: Neagoe Basarab şi Doamna Despina, soţia lui Neagoe Basarab, Doamna Stana, fiica lui Neagoe Basarab şi soţia lui Ștefăniţă Vodă al Moldovei.

Tot aici se află şi piatra de mormânt a voievodului Radu de la Afumaţi, soţul Doamnei Ruxandra, fiica lui Neagoe Basarab.

La Curtea de Argeș se găsesc, pe de o parte, mormintele Regelui Carol I şi al Reginei Elisabeta, între care se află o cutiuţă pirogravată, cu osemintele micuţei prinţese Maria, iar de cealaltă parte se află mormintele Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria.

Interesant este cum a ajuns vestita biserică de la Curtea de Argeș loc de îngropăciune pentru membrii familiei regale. Istoricul Ioan Scurtu a descoperit în testamentul Regelui Carol I următoarea precizare despre locul de înhumare: ”Lângă biserica Curţii de Argeş, reclădită de mine, şi care poate deveni mormântul dinastiei române, însă, când capitala Regatului va cere ca cenuşile mele să rămână în mijlocul iubiţilor mei bucureşteni, atunci înmormântarea la Curtea de Argeş va fi provizorie, până ce se va clădi un mausoleu pe o înălţime împrejurul oraşului, unde se poate deschide un bulevard (mă gândesc la înălţimea înainte de biserica Cărămidari, unde se găseşte astăzi un pavilion al Institutului Geografic Militar).” *)

În timp, sfântul lăcaș a fost avariat de incendii și cutremure, fiind restaurat de mai multe ori.

Regele Carol I a construit parcul Mănăstirii Argeşului şi palatul episcopal, pe care care îl folosea ca reşedinţă regală de vară. Construită în stil german, clădirea este simetric dispusă în raport cu axa Catedralei, având în centru paraclisul, cu turnul-clopotniţă.

În sala de recepţii a fostei reşedinţe regale s-au ţinut şedinţe importante ale Consiliului de Coroană, iar apartamentele regale de la etaj i-au găzduit pe regii României. Regina Elisabeta a locuit aici doi ani. Printre obiectele importante de aici, se află o Sfântă Scriptură scrisă cu litere de aur şi pictată de regina Elisabeta, alături de câteva icoane lucrate în mozaic.

După moartea regelui Carol I, regina Elisabeta s-a retras la mănăstirea de la Curtea de Argeş, unde a încetat din viaţă la 18 februarie 1916.

În total, biserica știută și din legenda vestitului Meșter Manole adăpostește 14 morminte regale, între care și mormântul fostului Rege Mihai I al României, care a trecut recent la cele veșnice, și al Reginei Ana.

___________

*) Ioan Scurtu, ”Carol I”, București, Editura Enciclopedică, 2004.

Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

Comentați via Facebook

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.