Dicționarul „Scriitori Bibliotecari, Bibliotecari Scriitori”– un diamant demn de prețuit – articol de Vasilica Grigoraș

55
dictionar scriitori bibliotecari

logo carte rubrica leviathan.roEste bine cunoscut faptul că din toate timpurile, în spectrul creației literare și publicistice, condeierii (nu în înțelesul peiorativ, ci cu real talent) au aparținut unor varii profesii și îndeletniciri. Sunt scriitori și publiciști medici, ingineri, profesori din toate structurile învățământului (de la educatori la profesori universitari), filosofi, juriști, reprezentanți ai bisericii, din domeniul politic și lista ar putea continua. Aceștia s-au organizat în uniuni, societăți de creație, cenacluri…, iar cei mai inimoși, zeloși, dedicați, prin informare și documentare, au întocmit și publicat opere lexicografice în domeniul respectiv, precum: hrisoave, monografii, lexicoane, dicționare, enciclopedii, bibliografii…, organizate de obicei în ordine alfabetică, dar și după criterii stabilite de autori.

Spiritul de breaslă este o realitate și a vieții, și a muncii slujitorilor cărții. O realitate este și necesitatea unor „instrumente” de informare și documentare, adevărate „unelte” de cunoaștere. Realizarea acestora necesită o muncă de lungă durată și bine chibzuită întru întâmpinarea nevoilor de lectură ale cititorilor (mai nou, pe bună dreptate, numiți utilizatori).

Bibliotecară de profesie, Fenia Driva, cu o vechime neîntreruptă de patru decenii în Biblioteca „A.E. Baconsky” din Călimănești, mare iubitoare de carte, printr-o muncă asiduă de documentare a descoperit, „diamante” intelectuale, cărturărești și literare vrednice de a fi cunoscute de cât mai mulți iubitori de carte.

Căutarea valorilor din sfera literaturii și din universul bibliotecilor îi sporea treptat și curiozitatea de cunoaștere. Impresionată de bogăția literară și bibliografică a deprins puterea și voința de a „scormoni” din ce în ce mai mult, descoperind astfel noi și importante informații despre bibliotecarii creatori de literatură.

După o trudă de ani în noianul de documente și informații, a decis publicarea dicționarului Scriitori Bibliotecari, Bibliotecari scriitori, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Iași, Editura Rotipo, 2022. Materialul introductiv al cărții, cu titlul de Argument este semnat de autoare, și are un motto deosebit de inspirat: „Eu care am văzut că Paradisul are înfățișarea unei Biblioteci.” (Jorge Luis Borges, genialul scriitor argentinian orb)

Dicționarul Feniei Driva este structurat în trei mari capitole. Primul capitol se intitulează Scriitori Bibliotecari, Bibliotecari Scriitori. În cuprinsul său am descoperit nume sonore ale unor români care s-au intersectat într-un moment sau o perioadă mai îndelungată de timp cu biblioteca. Spicuiesc doar câteva: Valeriu Bartolomeu Anania, Alexandru Balaci, Lucian Blaga, Ana Blandiana, Nicolae Busuioc, George Călinescu, Virgil Cândea, Mihai Eminescu, B. P. Hasdeu, Alexandru Philippide, Andrei Pleșu, Mircea Regneală, Dan Simionescu, N. A. Steinhardt, Ion Stoica, D. Vatamaniuc, H. Zilieru, Al. Zub…

Al doilea capitol: Fondatori, donatori de carte, manuscrise, arhiviști, bibliofili, directori-manageri de biblioteci din România. Aici regăsim nume celebre ale literaturii și ale altor domenii de activitate. O scurtă selecție este edificatoare pentru a ne îmbogăți cunoștințele despre cei pe care i-am citit cu multă bucurie, de care ne-am îndrăgostit și ne face o deosebită plăcere să tot revenim asupra operelor lor. De asemenea vom afla informații și despre mulți alții despre care am auzit doar tangențial ori nu știm nimic. Dintr-o cuprindere deosebit de extinsă și interesantă este dificil de a întocmi o listă și mărturisesc faptul că, mai jos, este o citare subiectivă, după preferințele mele: V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, Alexandru și Aristia Aman, George Anca, Antim Ivireanul, Gh. Asachi, stolnicul Constantin Cantacuzino, Gh. Cârțan (Badea Cârțan, numit de autoare „apostol al cărții”), Emil Cioran, Șerban Cioculescu, Timotei Cipariu, George Coșbuc, Zoe Dumitrescu Bușulenga, D. Gusti, Mircea Malița, C. C. Moisil, Vasile Pârvan, Ileana și Romulus Vulpescu…

Al treilea capitol, Și ei au fost Bibliotecari, bibliofili, fondatori de Biblioteci, bibliografi, donatori de carte, este o privire generoasă asupra unor personalități din străinătate care s-au implicat într-un fel sau altul în domeniul bibliotecii și biblioteconomiei. Aș aminti doar câteva nume: Iohannes Guttenberg, cel care a descoperit tiparul, realizând cea mai mare revoluție din istoria publicării de carte. Contribuții remarcabile la înființarea și dezvoltarea colecțiilor de carte au fost încă din antichitate: Apollonius din Rodos, Ashurbanipal, Callimah…, continuând cu alte personalități: J. L. Borges, A. P. Cehov, Denis Diderot, Anatole France, Benjamin Franklin, J. W. Goethe, Frații Grimm, Immanuel Kant, G. W. Leibnitz, Lidia Kulokovski, Alexe Rău, Ion Ungureanu și lista continuă.

Printre multe alte mesaje pe care autoarea dorește să le transmită, prin capitolele 2 și 3, încearcă și sper din tot sufletul să reușească să trezească spiritul de inițiativă și generozitatea deținătorilor de valori pentru a îmbogăți colecțiile bibliotecilor cu volume și cărți din colecțiile personale, dăruite spre cunoaștere și altor generații.

Autoarea volumului scrie substantivele comune: Bibliotecă, Bibliotecar, Scriitor cu litere mari. Sub nicio formă nu este vorba de o necunoaștere a ortografierii acestor cuvinte, ci procedând astfel, vădește propriul respect și admirație pentru instituția respectivă și cei care au legătură cu ea (în speță, Bibliotecari și Scriitori). Informațiile despre cei incluși în carte se întregesc prin adăugarea unor imagini color ale unor instituții: biblioteci, muzee, case memoriale, biserici, mănăstiri, arhive…

Dicționarul Scriitori Bibliotecari, Bibliotecari Scriitori a fost lansat la Biblioteca „A. E. Baconsky” din Călimănești în prezența unui public numeros. Pentru întreaga strădanie a temerarei bibliotecare, statornică  și neobosită cercetătoare, Fenia Driva merită sincere și calde felicitări din partea mânuitorilor de condei care au îmbrățișat în perioade mai mici sau mai îndelungate de timp profesia de bibliotecar, dar și din partea tuturor celor interesați de cunoaștere, studiu și cercetare.

Dicționarul este o carte de vizită așezată pe frontispiciul Bibliotecilor (ca instituție), reprezentând un blazon pe umerii profesiilor de bibliotecar și scriitor și o aură binemeritată a fiecărui creator de literatură. Dar, pentru că mi-am îngăduit să-i spun „diamant”, doresc să precizez și faptul că dicționarul impune noi și noi șlefuiri pentru a străluci cât mai mult în ochii minții noastre.

O realitate a zilelor noastre este și paradoxul: pe piața editorială din România s-a publicat un număr considerabil de cărți, însă se citește din ce în ce mai puțin. Sunt și motive obiective determinate de dezvoltarea tehnologiei, mass-media, a online-ului, însă și a lipsei de interes.

Drum lin Dicționarului spre mintea și inima cititorilor! „Numai citind mereu creierul tău va deveni un laborator nesfârşit de idei şi imagini.” (Mihai Eminescu)

Doamne-ajută ca treptat să sporească numărul „șoarecilor de bibliotecă” și al „scorpionilor”, chiar și minusculi, care să răsfoiască și să citească paginile cărților! Ținând cont de multitudinea de lucruri rele care se întâmplă, să-l citim/recitim pe Jorge Luis Borges care ne spune: „Omul bun este inteligent, iar cel rău este, afară de asta, imbecil. Aptitudinile morale şi intelectuale merg împreună”. 

1 COMENTARIU

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.