„Final de evoluție, când statul se zdrobește…” de Ionuț Cristache

197
ionut cristache tableta rubrica leviathan.ro

in marginea filosofiei rubrica leviathan.roS-a vorbit de curând despre „epopeea” educației sexuale în școala românească, cu păreri încrâncenate și lipsite de orice argumente raționale. Au ieșit la suprafață numai cele pur afective. Sunt câteva lucruri de vacanță post-pandemică și de reformă liberalo-uselisto-udemeristă din învățământul românesc, nu-i așa?

Vă mai amintiți? Acum câțiva ani, mai multe asociații creștine au propus introducerea unui manual nou, în învățământul preuniversitar, manualul de sex pentru creștini. Citez: „…educația pentru castitate e o alternativă pentru educația sexuală modernă, bazată pe aspectele exclusiv mecanice ale contracepției”…

Filosofie ante pandemică profundă! Moraliștii din Antichitate au pălit subit. Cursul propus avea și un titlu poetic, simt nevoia să-l scot în evidență: Aspiră! Trăiește-ți viața! Fii liber!. Unul dintre capitolele inovatoare se numea Legătura dintre abstinență, realizările școlare și oportunitățile de viitor, iar altul, la fel de înțelept, Recompensele abstinenței.

Aș sugera conducătorilor inspirați ai școlii românești de azi, dacă se vor mai apleca peste inovația în cauză, și o școală-pilot, pentru testarea virtuților educative ale acestui obiect opțional. Dacă asociațiilor creștine de mai sus le-au mai rămas câțiva bănuți, le-aș ruga să editeze și o gramatică rezumativă a limbii române, pentru uzul demnitarilor din Guvernul țării noastre (ce ironie!), poate vor reuși mai ușor acordul dintre subiect și predicat, „decât” să-l dibuiască prin birourile cu aer condiționat. Decât, doar, numai… Zic și eu, aspirați, bre!

Altfel, zăresc în fugă, din inerția telecomenzii, niște mutre lăbărțate pe ecrane, cu priviri inteligente și preocupate de soarta poporului meu, le simt ca argumente zdrobitoare pentru teoria de mai jos, atunci când ne repetă că suntem fericiți, că a crescut puterea de cumpărare, au crescut veniturile etc.

Așadar, suntem prima specie care s-a oprit din evoluție, adică selecția naturală nu-și mai spune cuvântul. Profesorul David Alttenborough scrie că evoluția rasei umane s-a oprit în momentul în care părinții au reușit să-și crească toți copiii, ajutându-i să supraviețuiască. El spune așa: ne-am oprit din evoluție, dacă selecția naturală, așa cum a fost ea propusă de Darwin, este mecanismul central al evoluției, atunci noi ne-am oprit. Și ce urmează? Ascultați: de acum înainte procesul evoluției este unul cultural! Vom fi mai puțini, în viitor, dar și mai puțini sănătoși… Cultură, ziceați, domnilor savanți? Mă ascund undeva și nu știu dacă să râd îndelung sau ceva mai pe… scurt. Bărbații politici de la putere, ca și cei din opoziție, se scobesc, individual, în urechi, aruncând parșivenii spre eternitate. Liniștea deplină de toamnă se așterne peste inflație, peste prețul la gaze și la electricitate, iar domn ministru al energiei a găsit calea cea mai bună pentru scăderea cheltuielilor noastre. L-ați auzit, cică să consumăm câte un kilowatt mai puțin. Avea dreptate Tudor Mușatescu, el zicea că Popescu în lumea oamenilor e ca Ciuși în lumea măgarilor…

Iar „marginea filosofiei mele” crapă definitiv… De-a lungul timpului, actualul Ministru al Muncii a gândit profund prin mai multe episoade în care a spus lucruri halucinante. De data aceasta, exprimarea nefericită a avut loc în timpul unei recente conferințe de presă. Iată ce a spus despre ajutorul statului pentru românii care nu pot să facă față scumpirilor, iar discuția a avut loc în contextul schimbărilor de pe piața energetică din România, pentru că, de la începutul acestui an, prețurile gazelor naturale și curentului electric s-au mărit considerabil. Doamna guvernului nostru a fost întrebat de un reporter ce sfat ar avea pentru românii care au pensii și salarii mici și nu fac față scumpirilor. Răspunsul acesteia a fost așa: „Este foarte greu şi este o întrebare dificilă. Am foarte multe cunoştinţe care au venituri modeste şi este foarte greu. Este greu…  Aş apela, în primul rând, la ajutorul din partea statului şi m-aş bucura că statul se zdrobește [s.n] să găsească soluţii. După aceea e dificil, mai ales dacă ești şi bolnav…”

Ce să facem noi, dacă statul se zdrobește? Eventual un piure cu mult stat, unt, smântână, sare etc.

Arhiva rubricii În marginea filosofiei de Ionuț Cristache

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.