Text premiat la concursul de eseuri realizat de Asociația Culturală Leviathan, ”Descoperă scriitorul din tine!”, ediția a opta (10 – 20 ianuarie 2020). Tema acestei ediții a fost: ”Mica Unire”.
La data de 24 ianuarie, în fiecare an, este sărbătorită de către români Unirea Principatelor Române din anul 1859, numită și Mica Unire, înfăptuită sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Încă din anul 1600, domnitorul Mihai Viteazul a reușit să stăpânească, chiar și pentru un timp scurt, Țara Românească, Ardealul și Moldova. De asemenea, unirea realizată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost prima etapă în crearea statului unitar român modern. Ca urmare a războiului Crimeii din anii 1853 – 1856, din care Franța, Anglia și Imperiul Otoman au ieșit victorioase în fața Imperiului Rus, în anul 1858, Marile Puteri s-au reunit în cadrul Conferinței de Pace de la Paris pentru a discuta și problematica românească. Prin acest act internațional, au fost stabilite norme fundamentale care făceau referire la situația politico-juridică a Principatelor și totodată la reorganizarea acestora.
Prin Convenția de la Paris a fost consfințită unirea formală într-un stat care purta numele de Principatele Unite, alegerea a doi domni, a două adunări, guverne și a două instituții comune la Focșani, anume ”Comisia Centrală ” și ”Înalta Curte de Justiție și Casație ”. În toamna anului 1858 a început organizarea alegerilor unui domnitor în Principate. Pe data de 5 ianuarie 1859, în Moldova, Adunarea Electivă l-a ales în unanimitate ca domnitor pe Alexandru Ioan Cuza, acesta fiind șeful partidei unioniștilor moldoveni.
În același an, la 24 ianuarie, urmau să se țină alegerile pentru desemnarea unui domnitor. Aici, locțiitorii domnești erau antiunioniști, dar cum Adunarea Electivă era dominată de conservatori, bucureștenii au fost mobilizați pentru a-i susține candidatura lui Alexandru Ioan Cuza. În ședința din 24 ianuarie, deputatul Vasile Boerescu a propus candidatura lui Cuza, care fusese votat în unanimitate, acest lucru stârnind mânia Porții Otomane, dar și a Austriei care au considerat această alegere drept o încălcare a Convenției de Pace de la Paris. Ca urmare, Alexandru Ioan Cuza a devenit domnitor al celor două principate, unirea acestora urmând să fie recunoscută pe parcursul domniei acestuia. Cu ajutorul unioniștilor din cele două principate române, în anul 1862, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând astfel o unire politică. După înlăturarea sa, unirea a fost consolidată prin aducerea la tron a principelui Carol de Holhenzollern-Sigmaringen.
Mulți istorici nu acceptă ca ”Unirea Principatelor” să se numească și ”Mica Unire” , deoarece aceștia cred că nu a fost la fel de importantă ca cea realizată la Alba Iulia pe data de 1 decembrie 1918. Dar trebuie subliniat că datorită ”Micii Uniri” a fost posibilă crearea primului Parlament unic al României și a primului guvern unitar, care prin reformele sale, precum secularizarea averilor mănăstirești sau reforma învățământului, au contribuit la dezvoltarea României moderne.
Alexandra Boștină este elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național ”Mihai Viteazul” din Slobozia.
Detalii despre obiectivele proiectului în pagina Descoperă scriitorul din tine!
Vezi și: Arhiva rubricii Descoperă scriitorul din tine!
Pagina de facebook Descoperă scriitorul din tine
Pagina de facebook Diaspora culturală românească
- Cele cinci numere de până acum ale revistei trimestriale ”Leviathan” pot fi citite aici.
- Pentru a cumpăra edițiile tipărite ale revistei, click aici.
- Abonamente la revista trimestrială ”Leviathan”, ediția tipărită, click aici.
