”Sărbătoarea Hıdrellez” de Urfet Șachir

932
Urfet Șachir Hidrellez traditii turcesti

traditiones rubrica leviathan.ro logoUna dintre tradițiile de o importanță majoră pentru turci, care a căpătat caracter de sărbătoare, este Hîdrelez-ul (Hıdrellez sau Hıdırellez). Aceasta datează din timpuri preislamice și se celebrează, în special, de către popoarele turcice din Asia Centrală, Anatolia și până în Balcani. Neajutorați în fața unor evenimente naturale și neputând interveni în fața calamităților, oamenii, lipsiți de putere, au căutat salvarea în forțele supranaturale, efectuând o serie de ritualuri în așteptarea abundenței și fertilității. Termenul hıdrellez este reunirea cuvintelor Hızır și İlyas, numele a doi eroi mitici, patroni astronomici ai vieţii umane. Oamenii au alăturat cele două nume și astfel a rezultatHîdrellez sauHîdîrelez”. Această sărbătoare preislamică îşi are originile în cultul dualităţii şi celebrării reîntoarcerii la viaţă și semnifică începutul verii, conform calendarului Gregorian, care împărțea anul în două anotimpuri: perioada dintre 6 mai și 8 noiembrie (186 de zile), considerată vară (i se mai spune ”zilele lui Hızır”), iar între 9 noiembrie și 5 mai (179 de zile), zilele de iarnă sau ”zilele lui Kasım”*). Astfel, ziua de 6 mai simbolizează începutul verii și începutul anului agricol. În fiecare an, în  noaptea de 5 spre 6 mai, cei doi profeți Hızır și İlyas, frați gemeni, potrivit legendei, se întâlnesc pe pământ, lângă o fântână, sub un pom de trandafir, ca să-și ostoiască dorul și să vestească musulmanilor sfârșitul iernii și sosirea verii. Această zi (6 mai) devine astfel Sărbătoarea Hıdrellez”, celebrată în majoritate de turci. În apropierea acestei zile, musulmanii fac o serie de pregătiri: curățenia generală a casei, a lucrurilor din casă și din bucătărie, a curții, baia generală a trupului. În unele locuri, spre exemplu, și în Dobrogea, în ajun se ține post, iar în noaptea de 5 spre 6 mai se fac rugăciuni și se citește din Coran, după ce, în prealabil, s-a efectuat ritualul abluțiunii. Toate aceste pregătiri vizează vizita acasă a profetului Hızır, cel care îi ajută mereu pe cei aflați în impas, cei curați la suflet și iubitori, îndeplinind dorințele oamenilor, pe cei aflați în călătorie, îndrumându-le calea. Există și unele expresii în acest sens, precum: ”A sosit ca Hîzîr”; ”A atins mâna lui Hîzîr, a venit Hîzîr”; ”Pe unde trece Hîzîr, dă belșug și bogăție”. În unele locuri, exista credința că orice musafir venit putea fi Hîzîr și, fiind privit ca musafir sfânt, i se dădea o mare importanță.

Hîzîr, luând înfățișări diferite, se plimbă prin diverse locuri și observă oamenii. Pe cei buni îi recompensează, iar pe cei rău intenționați îi penalizează.

Hârtiile cu dorințe se aruncă în apă
Hârtiile cu dorințe se aruncă în apă
Săculeți cu bani agățați în trandafir
Săculeți cu bani agățați în trandafir

În ziua de Hîdîrlez, iubirea față de natură și de om este foarte importantă, fiindcă Hîzîr și Ilyas iubesc natura, oamenii, binele și generozitatea, ei sunt simbolul belșugului, existând credința în sfințenia lor. În această zi sfântă, musulmanii respectă o serie de obiceiuri și tradiții. Precum arătam mai sus, în noaptea de 5 spre 6 mai se fac rugăciuni, dimineața toată lumea se scoală devreme și mătură casa de la ușă spre interior, spre a atrage bogăția în casă și niciodată din interior spre ușă afară, căci se duce tot belșugul casei. Seara de 5 mai, în timpul apusului, e momentul punerii de dorințe. Pe ramurile unui trandafir se anină bani (în trecut, se puneau bani într-un săculeț care se îngropa la rădăcina trandafirului), ori se lasă un portofel deschis. Dorințele se scriu pe o hârtie și se agață pe ramurile trandafirului. Cei care vor o casă desenează o casă, cei care vor mașină, desenează o mașină. După ce se agață dorințele, se face o rugă de dorințe, ”Ruga dorințelor de Hîdîrlez”. Dorințele se strâng a doua zi devreme. E primul lucru care se face în acea dimineață. Banii se pun în portofel și nu se cheltuiesc tot anul, iar posesorul nu va avea lipsuri pe tot parcursul anului. Hârtiile, pe care sunt scrise dorințele, se aruncă în apă (mare, lac, râu). Pe cât de repede va dispărea hârtia, pe atât de repede se va îndeplini dorința.

Obiceiurile de Hîdîrlez nu se termină aici. În unele locuri, unii merg pe câmp, în grădini sau în vie, în timpul răsăritului și calcă pe urme de pași visând să ajungă bogăția la ei. În Anatolia, una din tradițiile vechi de Hîdîrlez este legată de perechile de logodnici. În ziua de 5 mai, băiatul trimite la casa fetei un berbec împodobit, ca fiind ”Sacrificiu de Hîdîrlez”. Acest berbec se sacrifică a doua zi și se mănâncă împreună. Invitații aduc cearceafuri, prosoape, cadouri, fiecare după putere, iar acestea se agață pe o ață.

Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri atribuite, în special, sărbătorii de Hîdîrlez este săritul peste foc. Există credința că focul purifică, vindecă și apără de boli și de deochi.

În Dobrogea, în ziua de 5 mai se tine post, iar seara se fac rugăciuni. A doua zi dimineața, se face curățenia de fiecare zi, se mătură dinspre ușă spre interior, apoi, se trece în bucătărie, unde se pregătește o ciorbă de miel, turtă de Hîdîrlez cu ulei (în unele locuri, se adaugă și brânză veche de oaie) și se mănâncă cu brânză proapătă și verdețuri. Se mai fac din ajun și plăcinte cu brânză sau cu carne. Înspre prânz, toată lumea merge la cimitir, curăță mormintele celor dragi trecuți în neființă, pun flori și apă și, în timpul rugăciunii de prânz, se roagă pentru liniștea morților și dau de pomană celor nevoiași. După-amiaza, ei merg la iarbă verde și petrec în veselie, se bucură de verdeață, de splendoarea naturii, se rostogolesc prin iarbă pentru a lua energia din verdele crud al naturii şi pentru a avea sănătate în noul an. Alte obiceiuri: lăsatul hainelor afară, pentru ca cei doi sfinţi să le biciuiască în timpul nopţii de 5 spre 6 mai şi astfel posesorul lor să fie ferit de rele. Tot acum, tinerele fete îşi pot afla ursitul şi viitorul. În această noapte, ele aruncă diverse podoabe într-o căldare pe care au umplut-o cu apă, iar a doua zi, de Hîdîrlez, scot câte o podoabă din apă, după care i se ghicește viitorul.

Luptători de _Güreş_
Luptători de Güreş

”Hıdırlez” se celebrează în aer liber, de obicei, lângă un izvor sau apă. Pentru bărbaţi se organizează competiţii speciale de lupte tradiţionale turceşti numite ”Güreş” (bărbații poartă echipament special, se ung cu ulei pe corp și se luptă pe un berbec; învingătorul ia berbecul.). Pentru fete, se amenajează leagăne decorate cu flori și se leagănă ca să scape de greutăți și să fie energice tot anul. Este o zi a bucuriei, se cântă, se dansează și se spun legende, proverbe, zicători, ghicitori, dialoguri literare sau muzicale, mani-ul**) fiind tradițional.

Trandafirul cu dorințe
Trandafirul cu dorințe

Există însă și unele prejudecăți legate de această sărbătoare. Ce anume nu se face de Hîdîrlez? Păi, să vedem: în seara de 5 mai, fetele în prag de căsătorie nu trebuie puse să spele vase; în ziua de Hîdîrlez nu se rupe nimic verde; nu se spală rufe, nu se face curățenie și nu se face treabă. Această zi se celebrează ca o sărbătoare și nu se cade a se face treabă. În această zi, să deschidem ferestrele și să privim spre răsărit, să nu facem rău niciunei ființe, să găsim pomul-trandafir, să ne punem dorințele și să fim atenți ce cerem. Să dorim binele tuturor, e cea mai frumoasă dorință. Să nu dorim răul nimănui, căci celor doi profeți le plac oamenii buni. Să ne ajute Hîzîr și Ilyas!

___________

Bibliografie: 

Yrd. Doç. Dr. Mehmet Yardimici, Hıdrellez ve Zile’de Hırellez geleneği”

https://www.sabah.com.tr/gundem/2016/05/05/hidirellez-duasi-nedir-nasil-dilek-tutulur

Vezi arhiva rubricii Traditiones de Urfet Șachir

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.