Știri: Două dintre cele mai apreciate lucrări de George Enescu, astăzi pe scenele Festivalului „Enescu”, cu violonistul Nicolas Dautricourt și Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Ungare (21 septembrie 2021)

17
Christian Badea. Sursa: Festivalul „Enescu”
Christian Badea. Sursa: Festivalul „Enescu”

logo George Enescu International Festival 2021Un violonist francez fascinat de muzica lui George Enescu, Nicolas Dautricourt, Orchestra de Cameră East-West și Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Ungare vor interpreta astăzi două dintre cele mai apreciate lucrări enesciene, la Ateneu și, respectiv, la Sala Palatului.

La Ateneul Român, de la ora 16.30, va concerta Orchestra de Cameră East-West sub bagheta dirijorului Rostislav Krimer. Programul concertului cuprinde lucrări din creația lui Mozart, Enescu, Weinberg și Ceaikovski. Prima lucrare este Simfonia nr. 29 în La Major, KV 201 de W.A Mozart, o lucrare de tinerețe, compusă la Salzburg. Simfonia nr. 29 face parte din simfoniile timpurii, dar deși a fost scrisă când Mozart avea vârsta de 18 ani, se remarcă stilul bine conturat al compozitorului.

Programul este completat de o capodoperă enesciană, Sonata nr. 3 pentru pian și vioară, „în caracter popular românesc”, op. 25, în interpretarea violonistului Nicolas Dautricourt. Aranjamentul pentru vioară și orchestră a fost realizat de Frédéric Chaslin. Sonata a III-a „în caracter popular românesc” a fost compusă în anul 1926 şi dedicată violonistului Franz Kneisel. Este o lucrare emblematică din creaţia lui Enescu, în care valorifică elementele caracteristice ale muzicii tradiţionale româneşti. Deşi Enescu nu a folosit citate folclorice în creaţiile sale, a redat cu măiestrie stilul muzicii lăutăreşti. În Sonata a III-a putem distinge elemente lăutăreşti precum apogiaturi, triluri, cromatisme şi glissando în discursul viorii, dar şi rolul de ţambal pe care Enescu îl atribuie pianului. Atmosfera lucării este melancolică.

Concertul se închide cu Serenada pentru orchestra de coarde în Do major, op. 48 de Piotr Ilici Ceaikovski. Scrisă în anul 1880 și dedicată violoncelistului Karl Albrecht, Serenada pentru orchestra de coarde a fost inspirată din creația lui Mozart. Este o lucrare plină de energie, romantism, duioșie și patos, și cu o mare diversitate de caractere.

La Sala Palatului la ora 19.30 va concerta Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Ungare, condusă de dirijorul Christian Badea, alături de Corul Filarmonicii „George  Enescu”, coordonat de dirijorul Iosif Ion Prunner. Programul cuprinde lucrări de Enescu, Schumann, Bartok şi Wagner, soliştii serii fiind violoncelistul Kian Soltani şi tenorul Cosmin Ifrim.

Concertul se deschide cu Vox Maris de George Enescu, poem simfonic pentru tenor, cor şi orchestră, compus între anii 1929 şi 1951. Prima audiție a avut loc în 1964, în cadrul ediției a treia a Festivalului „Enescu”, în interpretarea Orchestrei Radio, dirijată de Iosif Conta (10 septembrie 1964) . Subiectul cuprinde elemente descriptiv-narative, fiind inspirat din viaţa compozitorului. Enescu a notat despre Vox Maris în Amintirile sale: „Dar, fiindcă am introdus pe amabilii mei cititori în atelierul meu de lucru, vreau […] să le încredințez ultimul meu proiect; când spun ultimul, trebuie să se înțeleagă că lucrez la el de mai bine de cincisprezece ani. Este vorba de un poem simfonic care se va chema Vox Maris: Glasul mării. De data aceasta, eu însumi mi-am făcut scenariul, mai bine zis l-am trăit. Da, am văzut tot ceea ce voi descrie”.

În continuarea programului vom asculta Concertul în la minor pentru violoncel şi orchestră, op. 129 de Robert Schumann (solist Kian Soltani). Schumann a compus concertul în 1850, într-un timp record de două săptămâni, dar nu l-a ascultat pe scenă niciodată, fiind interpretat prima oară în 1860, la patru ani după moartea sa. Este o lucrare de un romantism exuberant și liric, are un caracter cantabil, fiind un model de eleganță.

Programul este completat de baletul-pantomimă Mandarinul miraculos de Bartók, o lucrare scrisă între anii 1918 și 1924, bazată pe povestea lui Melchior Lengyel. Elemente precum dinamismul, energia, disonanțele și combinațiile ritmice surprinzătoare fiind ceea ce fac muzica lui Bartók atât de frumoasă și specială.

Seara se încheie cu sonorități fermecătoare ale romantismului. Uvertura operei  „Tannhäuser” de Wagner, scrisă în 1845 prezintă evenimente istorice îmbinate cu legende. Este inspirată din două legende medievale care ilustrează conflictul dintre două forțe. Introducerea, cu un aer solemn, este o rugăciune pentru salvare, iar a doua temă principală, luminoasă, jucăușă și dinamică, ilustrează tărâmul feeric al personajelor din basme. Wagner, creatorul melodiei infinite, este cunoscut pentru vasta creație în genul de operă, pe care îl consideră singurul gen care reflectă cu autenticitate existența umană.

La concertul de la Ateneu accesul este permis cu prezentarea certificatului verde Covid. La Sala Palatului și Sala Radio, nu este necesar certificatul verde.

Concertele de la Sala Radio, Ateneu și Sala Palatului vor fi transmise gratuit pe site-ul Festivalului

și vor rămâne online timp de 12 ore, pentru a fi văzute și de pe alte meridiane orare. Fiecare concert are pagina sa de eveniment, la care se ajunge pentru a-l asculta din pagina Program

Concertele de la Ateneu și Sala Palatului vor fi transmise în direct la Radio România Muzical și Radio România Cultural. 

Pe site-ul festivalului, la acest link, puteți citi zilnic cronici, interviuri și informații suplimentare în Agenda Festivalului.

Orchestra de Cameră East-West, aparținând de Festivalul Internațional de Muzică Yuri Bashmet, a fost fondată în anul 2015 de către faimosul pianist și dirijor Rostislav Krimer și se recomandă a fi o orchestră a păcii, care își propune să întărească legăturile culturale și co-operaționale dintre Europa de est și vest. Componența orchestrei este formată din soliști remarcabili, inclusiv laureați al celor mai prestigioase competiții internaționale precum Ceaikovski, ARD, Queen Elisabeth, Long-Thibaud, dar și concertmaeștrii și lideri ai marilor orchestre, care cântă pe instrumente excepționale, realizate de Stradivarius, Guarneri, Guadagnini, Goffriller.

Unul dintre cei mai de seama artiști ai generației sale, pianistul și dirijorul Rostislav Krimer are o colaborare de lungă durată cu Yuri Bashmet și pentru mulți ani a fost partener de duo cu legendarul pianist vienez și expert în muzica mozartiană, Paul Badula-Skoda, cu care a realizat un CD cu înregistrarea concertului pentru două piane și orchestră de W.A. Mozart. A colaborat cu Kristoph Penderecki,Gidon Kremer, Maxim Vengerov, Sergey Krylov, Fazil Say, și  a cântat ca solist cu orchestre renumite, precum Royal Philarmonic Orchestra, Mahler Chamber Orchestra, Kamerata Baltica și Moscow Soloists. Este Director Artistic al Festivalului Internațional de Muzica Yuri Bashnet și prim dirijor al East-West Chamber Orchestra.

Votat „ADAMI Classical Discovery of the Year” la Midem din Cannes, distins cu Premiul Sacem – George Enescu, artist invitat la cea de-a 23-a ediție a Victoires de la Musique din Toulouse și membru al Societății de Muzică de Cameră din Lincoln Center din New York, Nicolas Dautricourt este unul dintre cei mai strălucitori și captivanți violoniști francezi din generația sa. Premiat în numeroase concursuri internaționale de vioară, precum Wieniawski, Lipizer și Belgrad, Nicolas a studiat cu Philip Hirschhorn, Miriam Fried și Jean-Jacques Kantorow și începând cu 2021 predă la Conservatoire à Rayonnement Régional de Versailles. Director artistic al «Fêtes Musicales de Corbigny», Nicolas Dautricourt cântă la o vioară magnifică de Antonio Stradivari, „Château Pape-Clément” (Cremona 1713), împrumutată de Bernard Magrez, iar în ianuarie 2021, a primit de la Ministerul Culturii francez titlul de Chevalier des Arts et des Lettres.

Christian Badea a primit aprecieri excepționale de-a lungul vastei sale cariere internaționale, care cuprinde colaborări importante în cele mai celebre săli de concerte și operă de pe toate continentele. La Metropolitan Opera din New York, a dirijat peste 160 de spectacole într-un repertoriu vast, inclusiv multe dintre transmisiunile internaționale ale MET. Printre teatrele de operă unde Christian Badea a fost invitat în repetate rânduri se numără Wiener Staatsoper, Royal Opera Covent Garden din Londra, Bayerische Staatsoper din München, Opera din Sydney, Théâtre Royal de la Monnaie Bruxelles, Opera din Amsterdam, Opera Regală din Copenhaga, Opera Regală din Stockholm, Opera din Oslo, Teatro Reggio din Torino, Teatro Comunale din Bologna, Opera National de Lyon, iar în America de Nord – companiile de operă din Houston, Dallas, Toronto, Montreal și Detroit.

Considerat de The Times ca un „violoncelist remarcabil” și descris de Gramophone ca „perfecțiune pură”, felul de a cânta al lui Kian Soltani se caracterizează printr-o profunzime a expresiei, simțul individualității și măiestria tehnică, alături de o prezență scenică carismatică și capacitatea de a crea o legătură emoțională imediată cu publicul său. În prezent este invitat de cele mai importante orchestre, dirijori și organizatori de recitaluri din întreaga lume, propulsându-l de la stea în ascensiune la unul dintre cei mai populari violonceliști care cântă astăzi. Kian Soltani interpretează pe violoncelul Antonio Stradivari „The London, ex Boccherini”, împrumutat cu amabilitate de către un sponsor generos prin intermediul Societății internaționale de Vioară Beares.

Comunicat al Biroului de Presă al Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”

*

logo asociatia culturala leviathanAsociația Culturală Leviathan, editor al publicațiilor Leviathan.ro și revista culturală trimestrială „Leviathan”, este partener media al Festivalului Internațional „George Enescu” 2021.

Pe acest portal veți găsi toate informațiile necesare, programul zilnic al Festivalului, prezentarea muzicienilor invitați, date despre lucrările din programe, relatări, cronici, fotografii. În revista „Leviathan” nr. 3, iulie–septembrie 2021, pp. 47–49 puteți citi un amplu articol de prezentare a ediției 2021 a Festivalului iar în nr. 4, octombrie–decembrie 2021 vom publica o sinteză a Festivalului și cronici ale concertelor.

leviathan partener media festivalul george enescu

Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2021

Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2019

Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2017

Arhiva rubricii Concursul Internațional George Enescu 2020/2021

Arhiva rubricii Concursul Internațional George Enescu 2018

Arhiva rubricii Cronica muzicală

Arhiva rubricii Musica 

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.