”Theodor Aman, pictorul inspirat de trecutul glorios” de Daniela Șontică

1049
daniela sontica theodor aman hora unirii la craiova
Theodor Aman, ”Hora unirii la Craiova”, 1857, Muzeul Național de Artă al României

logo rubrica memor daniela sontica leviathan.roPictorul Theodor Aman rămâne în istorie nu doar pentru tablourile sale istorice, ci și pentru că a întemeiat prima Școală de Arte Frumoase din București, împreună cu Gheorghe Tattarescu, în 1864.

Născut la Câmpulung Muscel în 1831, Theodor Aman a fost primul artist român modern în adevăratul sens al cuvântului.

Theodor Aman, Autoportrete
Theodor Aman, Autoportrete

A fost al cincilea copil al negustorului Dimitrie Dimo (poreclit Aman), boier cu rangul de serdar, de origine macedoneană. Copilăria şi-a petrecut-o în casa părintească din Craiova, situată în curtea Bisericii ”Sfânta Treime”. Aici a înțeles și iubit frumusețea picturii bizantine, de multe ori retrăgându-se în podul casei unde picta cu acuarelele cumpărate de mama sa. A făcut cursuri de desen cu pictorul Constantin Lecca pe când era elev la Școala Centrală din Craiova.

La numai 12 ani a pictat un tablou având ca subiect înmormântarea bunicii sale, impresionându-și familia. Tânărul Theodor a fost înscris la Colegiul ”Sfântul Sava” din Bucureşti. Sunt mărturii că era bun la toate materiile, dar, firește, avea o înclinaţie aparte pentru desen. S-a decis să învețe arta la Paris, așa că, ajuns în Orașul Luminilor, Aman a luat lecții de la maeștrii Drolling și Picot. Aici, a intrat în cercul revoluţionarilor români, cunoscându-i pe Nicolae Bălcescu, Dimitrie Bolintineanu şi Cezar Bolliac, iar în anul revoluției pașoptiste a revenit la Craiova și a luat parte la evenimente. De altfel, la doar 17 ani, pictase tabloul ”Eliberarea ţiganilor”, cu directă trimitere spre elanurile revoluționare.

Theodor Aman, ”Izgonirea turcilor la Călugareni”
Theodor Aman, ”Izgonirea turcilor la Călugareni”, 1872

În perioada pariziană a pictat tablouri monumentale, inspirate din trecutul glorios, între care ”Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul” (1852), litografiată în Institutul de Arte Grafice Lemercier. Avea să revină asupra acestei epoci istorice cu tablourile ”Mihai Viteazul primind pe solii turci cu daruri din partea sultanului” (1864), ”Mihai Viteazul privind capul lui Andrei Bathory” (1865), ”Izgonirea turcilor la Călugăreni” (1872).

De Craiova copilăriei și a părinților săi l-au legat întâmplări pe care le-a transpus pe pânze. După ce a participat la grandiosul moment din data de 9 octombrie 1857, când manifestanţii s-au prins într-o imensă horă a unirii, a pictat tabloul ”Hora unirii la Craiova”. Lucrarea redă un moment istoric important, primă horă a unirii, la care Theodor Aman a fost martor. Nu era ceva deosebit ca oamenii să se unească spontan într-un astfel de dans popular, simbolic, întrucât după 1848 ideile unioniste circulau tot mai mult în spațiul public al Țării Românești și al Moldovei.

Muzeul ”Theodor Aman”
Muzeul ”Theodor Aman”

Întors de la studiile pariziene, Aman a plecat într-o călătorie lungă în Orient, după care s-a stabilit în București. În somptuoasa-i casă din Capitală, care a fost prima casă-atelier a unui artist român, au pășit toate personalitățile artistice ale vremii. A fost un pictor foarte apreciat chiar în timpul vieții. Criticul de artă Adrian-Silvan Ionescu scria într-un articol că ”timp de mai bine de un deceniu, începând din 1864, a fost cel mai bine cotat artist român, cel mai des premiat şi beneficiar al celor mai substanţiale achiziţii pentru pinacotecile din Bucureşti şi Iaşi”. Casa-atelier din București, care i-a aparținut, a devenit Muzeul ”Theodor Aman”, în încăperile sale putând fi admirate 165 de lucrări de pictură în ulei, 33 de acuarele, 298 de gravuri, precum și multe obiecte personale. În colecţiile Bibliotecii ”Alexandru şi Aristia Aman”, urmașii lui din Craiova, printre cărţile lăsate moştenire de familia Aman se găsesc şi câteva volume care i-au aparţinut pictorului.

Theodor Aman a trecut la cele veșnice la vârsta de 60 de ani, în 1891, după ce a pictat mai mult de 3.000 de lucrări.

Theodor Aman, ”Boierii surprinși la ospăț-de trimișii lui Vlad Țepeș”, nedatat, Muzeul Național de Artă al României
Theodor Aman, ”Boierii surprinși la ospăț de trimișii lui Vlad Țepeș”, 1885–1887, Muzeul Național de Artă al României

Despre el, Nicolae Tonitza spunea: ”Theodor Aman a fost artistul care ascundea în sufletul lui şi oglindea în creaţia sa gândurile, sentimentele şi năzuinţele poporului român”. Pe bună dreptate, dacă ne gândim la multitudinea de lucrări de inspirație istorică națională pe care le-a realizat Aman.

Vezi: arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.