Ziua Mondială a Apei se sărbătorește anual în data de 22 martie. Decizia instituirii acestei sărbători a fost luată în cadrul Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, la 22 decembrie 1992. În România, această zi se sărbătorește din 1993. Pe 21 martie a fost Ziua Internațională a Poeziei, declarată de UNESCO, începând din anul 1999, drept o recunoaștere a faptului că oamenii de litere și de cultură, scriitorii din întreaga lume și-au adus o contribuție remarcabilă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale. De asemenea, Ziua Internațională a Poeziei urmărește să susțină creația poetică, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației, editarea și promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor.
De Ziua Apei și, implicit, a Poeziei, Revista Culturală Leviathan propune cititorilor un grupaj de poezii cu trimitere la Viul Vieții: Apa.
Autoportret
Lucian Blaga e mut ca o lebădă.
În patria sa
zăpada făpturii ţine loc de cuvânt.
Sufletul lui e în căutare,
în mută, seculară căutare,
de totdeauna,
şi până la cele din urmă hotare.
El caută apa din care bea curcubeul.
El caută apa (*)
din care curcubeul
îşi bea frumseţea şi nefiinţa.
Lucian Blaga
Un şuvoi de apă verde
Am navigat pe Fluviul Florilor Galbene,
Purtat de curenţii verzi ai canalului,
Făcând o mie de ocoluri prin munţi
Într-o călătorie de mai puţin de treizeci de mile…
Torente susură deasupra grămezilor de pietre;
Acolo unde lumina scade printre pinii deşi,
Apele unui pârâiaş vin învolburate cu zgomot de trompetă,
Iar vegetaţia creşte exuberantă pe pragurile fluviului.
…În adâncul inimii am fost întotdeauna la fel de pur
Ca această apă cristalină…
O, să rămân întins pe o piatră însorită,
Aruncând pururi undiţa în unde!
Wang Wei, traducere de Petru Dimofte
Pe strada-nvăţată cu soarele
Pe strada-nvăţată cu soarele, din
jumătatea goală de scorbură prefăcută
de multă vreme în jgheab, adăpostind
un ochi de apă reîmprospătată pe încetul, îmi potolesc
setea: luând în căuşul mâinii
bucuria şi-obârşiile apei.
A bea mi se pare prea mult, prea întreg,
dar acest chip în aşteptare
mi-aduce în conştiinţă apă cu lumină.
Dacă, aşadar, ai veni, s-ar cădea, spre a-mi fi linişte,
doar o uşoară odihnire a mâinilor
fie pe rotunjimea tânără a umerilor, fie
pe zvâcnetul sinilor tăi.
Rainer Maria Rilke, traducere de Ion Caraion și Petronela Negoșan
Rima XXXVIII
Suspinele sunt aer şi se întorc în aer!
Lacrimile sunt apă şi se duc în mare!
Spune-mi, iubito, când dragostea se uită
ştii tu unde pleacă?
Gustavo Adolfo Becquer, traducere de Dan Costinaș
Schiţă de dragoste
Dragoste – pasăre albă pe cer singuratic,
Apa doreşte să o prindă în braţe rotunde.
Dragoste – bărbatul înconjurat de cuvinte marginale
aprofundează unul… Neînchiderea mării!
e timpul dragostei. În lectici de aur
o poartă prin noroi spre ultima stea
Când în urma ei se cicatrizează aerul
are ochii curaţi, ca o modă veche.
Aleksander Nawrocki, traducere de Valeriu Butulescu
Dialectica
Am învăţat de la apă
cum să nu curg
am învăţat de la plug
cum să nu ar
şi de la viaţă
cum să dispar.
Eugen Jebeleanu
Rondelul apei din ograda japonezului
Apei lui de prin ogradă,
Prea domol curgând la vale,
Bolovani, dintr-o grămadă,
Japonezu-i pune-n cale.
Spumegată, vrea să vadă,
Împrejurul casei sale,
Apa lui, ce prin ogradă
Prea domol o ia la vale.
Şi schimbând-o-ntr-o cascadă
De consoane şi vocale,
Uită-a vieţii grea corvadă,
Dând răsunet de cristale,
Apei lui de prin ogradă.
Alexandru Macedonski
***
Am avut profesori străluciţi.
M-am bucurat de progresele şi de succesele mele.
Când mi-amintesc de savantul care am fost,
îl compar cu apa care ia forma vasului şi cu fumul pe care îl împrăştie vântul.
Omar Khayyam, traducere de Al. T. Stamatiad
________
(*) Cu italice, sublinierile noastre.
Arhiva rubricii Filă de calendar
