„Curiozități despre cafea” de Urfet Șachir

217
Hippolyte Lazerges (1817–1887),„Café d'Alger”, 1878
Hippolyte Lazerges (1817–1887),„Café d'Alger”, 1878

traditiones rubrica leviathan.ro logoCafeaua turcească este una dintre cele mai populare băuturi din lume și se prepară din boabe de cafea măcinate foarte fin, cu apă de izvor, pe jar de lemne cu cenușă și cu fierbere lentă pe o durată de 15-20 de minute. Renumită pentru spuma sa abundentă, mirosul amețitor, metoda de preparare și modul de servire, cafeaua turcească a fost acceptată ca patrimoniu cultural imaterial al umanității de către UNESCO în 2013. Cafeaua turcească, despre care se spune că are 40 de ani de memorie, este sărbătorită ca „Ziua Internațională a Cafelei Turcești” pe data de 5 decembrie, în fiecare an. Ziua de 1 octombrie este cunoscută drept „Ziua Internațională a Cafelei”. 

Răspândită din generație în generație, cafeaua turcească vine cu povești diferite, dar plăcerea ei este întotdeauna aceeași, indiferent dacă suntem moderni sau tradiționaliști. Chiar dacă se spune că este o amintire de secole, ea continuă să ne mențină tradiția vie. Nu am nicio îndoială că unele doamne recurg la ghicitul în cafea, întru amuzament sau chiar la modul serios (sic!), mai ales, după-amiezile când se relaxează în conversațiile cu prietenele, după istovitoarele ore de muncă. Epoca în care nu te puteai bucura bând pe îndelete o gură din acest elixir care a flirtat cu tot mapamondul, din diverse motive, fie politice ori religioase, fie din superstițiile înrădăcinate în mentalitatea unora, a trecut. S-a încheiat. Finiș. Nu ne mai pasă ce spune o gură sau alta, ba chiar gurile rele, spumegânde, s-au topit mai abitir în aburii amețitori ai licorii dătătoare de fantome. Am convingerea că nu vă veți putea termina cafeaua de băut dintr-o înghițitură, când veți vedea unele dintre varietățile de cafea pe care vi le voi prezenta în acest articol. Sper să vi se pară interesante și ademenitoare.

Cafeaua „Cămila nu se poate scufunda” (Devebatmaz Kahvesi)

Numele acestui tip de cafea vine de la spuma de cafea, care este atât de groasă încât, spune o vorbă, nici măcar cămilele nu se pot scufunda. Unele surse spun că numele original al acestei cafele ar fi „Mandabatmaz” („Bivolul nu se scufundă”) și chiar există o cafenea în Beyoğlu, Istanbul cu această denumire. Metodele folosite sunt scurgerea imediată a spumei în ceașcă și repetarea acestei proceduri de mai multe ori până când cafeaua este complet fiartă. O ceașcă de cafea cu multă spumă are întotdeauna un gust mai bun și mai savuros. Cea mai importantă caracteristică a cafelei este spuma surprinzătoare de pe ea. Potrivit unor surse, originea cafelei Devebatmaz datează din perioada Imperiului Otoman. Povestea cafelei vine de la faptul că o persoană, în timp ce prepara o cafea, nu ar fi putut împiedica formarea spumei care se tot îngroșa, servind-o oaspeților în acest fel. Unul dintre invitați, uimit să vadă atâta spumă pe cafea, ar fi spus: „De-ar merge pe această cafea, nici cămila nu s-ar scufunda!” Astfel, s-a născut, accidental, această savuroasă varietate de cafea cu un gust deosebit.

Cafeaua cochetă sau cafeaua care flirtează (Cilveli Kahve)

Cafeaua Cilveli capătă o cu totul altă formă după ce este pregătită și turnată lent în ceașcă întocmai ca cea tradițională. Cea mai importantă caracteristică a acestei varietăți de cafea, care o diferențiază de alte soiuri de cafea turcească, este prezentarea acesteia. Deasupra spumei formate se pun bucăți de migdale prăjite și măcinate și, uneori, pe lângă migdale, se adaugă un amestec sub formă de pudră din două condimente diferite. Cea mai plăcută parte este să mănânci, cu ajutorul unei lingurițe, bucățile de migdale de pe această cafea delicioasă, care este unică pentru Manisa și protejată de un brevet. Cafeaua cochetă este suficientă pentru a face oamenii fericiți doar cu aspectul ei. Motivul pentru care migdalele nu se scufundă sunt boabele de cafea prăjite dublu…

Conform poveștilor, cafeaua cochetă sau „cafeaua care flirtează” era o tradiție a ienicerilor între secolele al XVI-lea și al XIX-lea. În timpul Imperiului Otoman, Cilveli Kahve era de mare importanță atunci când se mergea în pețit la o fată. Dacă fata în cauză voia să se căsătorească cu tânărul venit s-o ceară, îi oferea viitorului mire o cafea cochetă. Cilveli Kahve a fost modul în care fetele le spuneau băieților: „Am o inimă pentru tine”. Prin urmare, în momentul în care un tată își vedea fiica oferind această cafea tânărului, își dădea imediat fiica pețitorului. Însă, dacă fata îi oferea dornicului tânăr o cafea normală în loc de una cochetă, care să flirteze cu el, însemna că nu îl vrea și îl trimitea acasă.

Precum s-a văzut, Cilveli Kahve este un tip de cafea originală, cu un gust și o poveste aparte. Este posibil să vedeți cea mai frumoasă și originală versiune a lui Cilveli Kahve în Manisa. Dacă se întâmplă să vă aflați în Manisa, puteți gusta această cafea în locuri precum Ayn-i Ali și Yeni Han. Cafeaua cochetă a fost deținută de oamenii din Akhisar și Manisa. Deși cei din Akhisar spun că această cafea le aparține, un operator din Manisa a brevetat Cilveli Kahve în 2009. Operatorul de cafenele Tamer Çipiloğlu spune că Cilveli Kahve se face doar în Manisa, afirmând că toată lumea din toată Turcia vine la Manisa să bea această cafea. Tamer Çipiloğlu oferă informații generale despre felul în care se face cafeaua, dar nu explică detaliile.

Cafeaua Dibek

Boabele de cafea dibek diferă de cafeaua tradițională turcească din cauza felului în care sunt măcinate, într-un mojar mare din piatră sau lemn care se numește dibek. Nu este ușor să găsești cafea dibek adevărată în zilele noastre, dar există încă locuri de unde o poți obține. Acest soi de cafea, de o consistență mai densă decât cafeaua tradițională, îi atrage pe iubitorii de cafea prin gustul său răcoritor.

Cafeaua Tarsusi (Tarz-ı Hususi Kahve/Tarsusi Kahve)

Cunoscut sub numele de Tarsusi în Anatolia, acest tip de cafea a fost numit „Tarz-ı Hususi”, având sensul de „stil special sau particular”, în perioada otomană. De fapt, motivul pentru care a fost numit astfel a fost că aparținea regiunii Tars. Totuși, în unele surse este scris că acest tip de cafea nu aparține zonei Tarsus. Potrivit zvonurilor, cavaleria otomană a băut cafea turcească în Anatolia între secolele al XVII-lea și al XX-lea. Motivul pentru care cavalerii au preferat „cafeaua de cavalerie” a fost faptul că fiind adusă în ceașcă, se termina foarte repede, însă cei din zona Mării Egee fumau și narghilea în timp ce beau cafea. Întrucât cafeaua băută din ceașcă se termina în jumătate de oră, înainte de narghilea, care dura vreo 2-3 ore, aceștia din urmă au cerut să le fie servită cafeaua într-un pahar de ceai, spunând: „A mea să fie într-un pahar cu talia subțire!” Această varietate de cafea, numită Süvari în zona Mării Egee și Tarsusi în zona Mediteranei, este făcută în același mod precum cafeaua turcească clasică. Ceea ce o diferențiază însă de aceasta este faptul că are mai puțină spumă, dar și modul de servire, în pahare de ceai cu talia subțire.

Pentru unii, cafeaua este doar un cuvânt de două silabe și cinci litere, însă pentru alți semeni de-ai noștri, este aproape o plăcere indispensabilă, un combustibil energizant și chiar un stil de viață.

Mangalia, 4 decembrie 2022

Surse:

kulturveyasam.com/gununuze-keyif-katacak-8-turk-kahvesi-cesidi

hurriyet.com.tr/galeri-turk-kahvesi

yemek.com/turk-kahvesi-cesitleri

haftalikgunluk.com/cilveli-kahve

 

Arhiva rubricii Traditiones de Urfet Șachir 

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.