Ioana Radu – articol de Raul Gabriel Gavra

66
Ioana Radu, 1940. Foto: Arhiva Radio România
Ioana Radu, 1940. Foto: Arhiva Radio România

fila de calendar rubrica leviathan.roLa 17 februarie 1917, se năștea la București cântăreața de muzică populară și romanțe Ioana Radu. Pe numele său real Eugenia Braia, aceasta a intrat de la o vârstă fragedă în contact cu muzica, tatăl ei, Constantin, funcționar în armată, fiind deținătorul cârciumii „La ieftenirea traiului”, unde susțineau reprezentații talentați lăutari (Ion al lui Țache, Gheorghe al lui Gâgă și Limbă). Și-a petrecut o primă parte a vieții la Craiova, urmând Liceul „Elena Cuza”, unde profesoara de muzică, Elena Simionescu, a contribuit la formarea sa în acest domeniu, cultivându-i dragostea pentru cântecul lăutăresc și romanță.

Jana (cum era numită de apropiați) nu a fost singurul copil cu înclinații artistice, sora ei, Mia Braia (n. 8 septembrie 1911, Craiova–d. 3 iulie 1996, New York), fiind o cunoscută solistă de muzică ușoară, cântece în stil popular și romanțe. În 1968, Mia Baiai a primit Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a. Petre Alexandru, soțul Miei, a fost cel care a ajutat-o pe Eugenia să participe la un concurs de muzică populară organizat de Societatea Română de Radiodifuziune, ea și Eugenia Nedelea fiind câștigătoarele solicitantei competiții (care a durat trei luni și a avut 800 de participanți). Juriul a fost compus din artiști consacrați. Ion Filionescu, compozitor și membru al juriului, i-a ales Eugeniei Braia pseudonimul: Ioana Radu.

După acest concurs (desfășurat în 1936), trei ani mai târziu, Eugenia Braia debutează la Radio, cântând alături de Mia și Petre (în 30 aprilie). În 29 octombrie, cu pseudonimul ales de compozitorul amintit, are loc adevăratul debut, prezentând publicului o colecție de melodii populare.

Pentru a se întreține, cântă în diferite restaurante și grădini de vară: „Azuga” (la Ploiești), „Potcoava”, „Princiar”, „Motanul negru” (unde a venit să o asculte Yehudi Menuhin, discipolul lui George Enescu) și „Cina” din București. În acest timp, „Regina Romanțelor” (după cum a fost supranumită) susține și „micro-recitaluri” la Radio. După terminarea războiului, își desfășoară activitatea la Radiodifuziunea Română, Teatrul de Estradă „Constantin Tănase”, Circul de Stat și Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru”. În 1947, la sărbătorirea a 40 de ani de carieră a compozitorului Grigoraș Dinicu, cântă la Ateneul Român (alături de Maria Tănase și alții).

Legat de viața personală, artista a avut pasiuni puțin mai deosebite, iubind viteza (a fost a doua femeie motociclist din România) și fotbalul (fiind fană a echipei Rapid). Îi plăceau cafeaua tare și țigările.

Cele mai prestigioase distincții pe care le-a primit sunt: titlurile de Artist emerit (1957) și Artist al poporului (1964), dar și medalia Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1968). Din 1988, odată la doi ani, la Craiova, se desfășoară un festival care îi poartă numele.

Ioana Radu a murit în urmă cu trei decenii, în 19 septembrie 1990, fiind înmormântată în Cimitirul Bellu.

Arhiva rubricii Filă de calendar

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.