Premiera absolută a poemului dramatic „Moartea lui Wallenstein” (20 aprilie 1799)

15
Wallenstein, gravură din 1625–1628
Wallenstein, gravură din 1625–1628

fila-de-calendar-rubrica-leviathan.ro_Acum 222 de ani, în 20 aprilie 1799, la Weimar, avea loc premiera absolută a poemului dramatic Moartea lui Wallenstein, a treia parte a trilogiei Wallenstein de Friedrich Schiller.

„Cu Wallenstein, Schiller a scris cea dintâi dramă istorică, în stil mare, din literatura germană. Dar elaborarea trilogiei Wallenstein a cunoscut o lungă evoluţie. Încă la începutul anului 1791, în timpul preocupărilor sale legate de Războiul de 30 de ani, poetul numea moartea generalului Wallenstein un «subiect foarte preţios pentru o tragedie istorică».

A avut clar în minte subiectul, deşi l-a purtat în suflet până în 1799, deci 8 ani […]. Planul primelor trei acte l-a expus pe larg lui Goethe abia în februarie 1797. După o îndelungată chibzuinţă s-a hotărât să scrie un prolog, descriind tabăra soldățească din timpul Războiului de 30 de ani şi l-a intitulat Wallensteiner. Un an mai târziu i-a dat numele de Wallensteins Lager [Tabăra lui Wallenstein, n.n.] şi l-a îmbrăcat în versuri scurte, burleşti. Intenţiona, la început, să scrie lucrarea în proză; dar s-a lăsat influenţat de Wieland, care socotea ritmul drept condiţie indispensabilă a poeziei, şi de Humboldt, care spunea că scenele de dragoste dintre Max şi Thekla nu pot fi scrise în proză. Până în decembrie 1797 a scris patru acte din Piccolomini, pe care i le-a citit lui Goethe. Acesta i-a sugerat să-l introducă în Tabără pe călugărul capucin, cu predica sa, recomandându-i să-l citească pe Santa Clara. Tot el i-a propus împărţirea în trei părţi a dramei, a treia parte fiind tragedie.

În noiembrie 1798 primele două părţi ale trilogiei erau aproape gata. Se oprise numai la scena astrologului Seni, căruia intenţiona să-i dea caracter comic. Tot Goethe a fost cel care l-a îndemnat să vadă altfel intrarea în scenă a astrologului. La 1 ianuarie 1799 îi trimite lui Goethe Piccolomini, care a şi fost reprezentată la 30 ianuarie, în acelaşi an, de ziua naşterii ducesei, după ce, cu trei luni mai înainte, se reprezentase Wallensteins Lager. Schiller se grăbea: în februarie 1799 erau gata trei acte din Moartea lui Wallenstein, iar la 20 aprilie a avut loc cea dintâi reprezentaţie cu această a treia parte şi cea mai însemnată din trilogie…” (Wallenstein de Friedrich Schiller; în româneşte de Gh. Mihalache-Buzău şi Victor Munteanu; pref. şi tabel cronologic de Virgil Tempeanu, ediția a  doua, Bucureşti, Biblioteca Bucureştilor, 2009).

Vezi: Schiller – ispita romantică (1) de Costin Tuchilă și Pușa, Roth, revista „Leviathan”, anul III, nr. 4 (9), octombrie–decembrie 2020, pp. 5–9.

Schiller – ispita romantică (2) de Costin Tuchilă și Pușa, Roth, revista „Leviathan”, anul IV, nr. 1 (10), ianuarie–martie 2021, pp. 5–8.

Arhiva rubricii Filă de calendar

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.