Concertgebouw încheie Festivalul cu lucrări de Enescu, Wagner și Bruckner • Les Arts Florissants cântă muzică barocă la Ateneu • Orchestra Simfonică WDR a prezentat lucrări camerale la Auditorium
Ediția a 25-a a Festivalului Internațional „George Enescu” se încheie astăzi în forță, cu un program impresionant, care oferă publicului muzică de cameră cu Orchestra Simfonică WDR, muzică barocă cu celebrul ansamblu Les Arts Florissants, cu William Christie la pupitru, și o paletă impresionantă cu lucrări de Enescu, Wagner și Bruckner, în interpretarea Orchestrei Concertgebouw, sub bagheta dirijorului Daniel Harding. Toate concertele zilei sunt transmise online pe www.festivalenescu.ro și rămân disponibile încă 12 ore după încheierea transmisiei.
Muzicienii Orchestrei Simfonice WDR din Koln au susținut la Sala Auditorium a MNAR, la ora 10.30, un concert cu lucrări de muzică de cameră de o frumusețe aparte. Concertul s-a deschis cu Cvintetul de coarde de Zemlinski, o lucrare camerală ce depășește spectrul muzicii de cameră, ajungând aproape de sonoritatea orchestrală. Zemlinski a început lucrul la Cvintet în anul 1894 și a scris 2 părți, urmând ca ulterior să treacă printr-o schimbare stilistică, ce nu i-a permis să adauge lucrării alte mișcări. Cvintetul este scris pentru 2 viori, 2 viole și violoncel. În continuarea programului, publicul a audiat Cvartetul nr. 2 în Sol Major din creația enesciană, o lucrare superbă, apreciată în rândul muzicii camerale.
În program a mai fost inclus Cvintetul nr. 2 în Sol Major, op. 111 de Brahms, compus în 1890 și publicat în 1891, despre care compozitorul intenționa să fie ultima lucrare a creației sale. Denumită și „Prater Quintet”, lucrarea a fost primită de public cu real entuziasm la prima audiție de la Viena din 1890 Este o muzică pasională, romantică, învolburată, de o frumusețe cuceritoare.
La Ateneul Român, de la ora 16.30, are loc un concert susținute de ansamblul Les Arts Florissants, condus de dirijorul William Christie. Repertoriul este dedicat muzicii de scenă din perioada barocă. Publicul va asculta opera lui Händel, Partenope, HWV 27. Compusă în anul 1730, este o operă cu un subiect intrigant și comic, care a fost privită cu reticență de publicul secolului XVIII pentru complicațiile romantice ale acțiunii. Premiera a avut loc la King’s Theatre din Londra. Detalii, click aici.
La Sala Palatului de la ora 19.30, concertul care încheie ediția a 25-a a Festivalului Internațional „George Enescu” este susținut de Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam condusă de dirijorul Daniel Harding. Programul ales pentru finalul festivalului este unul memorabil, începe cu Pastorala-fantezie de George Enescu, o lucrare de tinerețe compusă în anul 1899, care a fost abandonată după prima audiție. Redescoperirea acestui microunivers enescian i se datorează dirijorului Gabriel Bebeșelea, care s-a ocupat de analiza, editarea și tehnoredactarea piesei, și readucerea sa pe scenele de concert. În 2019 Gabriel Bebeșelea a dirijat Pastorala-fantezie în premieră bucureșteană, iar audiția sa în ultimul concert al Festivalului Internațional „George Enescu” este un ultim omagiu pentru sărbătorirea celor 140 de ani de la moartea compozitorului.
Programul este completat de sonoritățile fermecătoare ale muzicii lui Wagner, Uvertura operei Tannhäuser, scrisă în 1845, care prezintă evenimente istorice îmbinate cu legende. Este inspirată din două legende medievale care ilustrează conflictul dintre două forțe. Introducerea, cu un aer solemn, este o rugăciune pentru salvare, iar a doua temă principală, luminoasă, jucăușă și dinamică, ilustrează tărâmul feeric al personajelor din basme. Wagner, creatorul melodiei infinite, este cunoscut pentru vasta creație în genul de operă, pe care îl considera singurul gen care reflectă cu autenticitate existența umană.
În încheierea programului ascultăm Simfonia a VII-a în Mi major de Bruckner, o lucrare formidabilă compusă între anii 1881 și 1885. A fost dedicată Regelui Ludwig al II-lea al Bavariei, iar premiera a avut loc la Opera din Leipzig sub bagheta dirijorului Arthur Nikisch. Simfonia a VII-a a fost cel mai mare succes din viața lui Bruckner, iar în prezent, a fost nominalizată de BBC Music Magazine în top 20 cele mai mari simfonii din toate timpurile.
Accesul la toate concertele se face pe bază de Certificat verde sau dovada unui test antigen negativ. La Sala Palatului este organizat un centru de testare, între orele 14.00–18.00 pentru cei care au nevoie în ultimul moment de un test antigen. Spațiul de testare este organizat de Sanador, care oferă tarife preferențiale pentru spectatorii Festivalului, atât la acest centru, cât și în clinicile sale.
Concertele de la Sala Radio, Ateneu și Sala Palatului vor fi transmise gratuit pe site-ul Festivalului
și vor rămâne online timp de 12 ore, pentru a fi văzute și de pe alte meridiane orare. Fiecare concert are pagina sa de eveniment, la care se ajunge pentru a-l asculta din pagina Program.
Concertele de la Ateneu și Sala Palatului vor fi transmise în direct la Radio România Muzical și Radio România Cultural.
Pe site-ul festivalului, la acest link, puteți citi zilnic cronici, interviuri și informații suplimentare în Agenda Festivalului.
Cvintetul de coarde cu două viole era un ansamblu cameral standard în secolul al XVII-lea. Mulți muzicieni consacrați au scris lucrări pentru acest gen de formație. Acești cinci muzicieni ai WDR Sinfonieorchester Koln, una dintre cele mai valoroase orchestre europene, au decis să se lase inspirați de experiența în domeniul muzicii de cameră și din influențele și cunoștințele culturale dobândite. De la debutul din 2016, WDR Chamber Players s-au afirmat printr-un turneu în China în anul 2017 cu un succes deplin. Albumul lor de debut, Cvintetele de Brahms, a fost lansat de casa de discuri Penthatone în aprilie 2017, și a fost premiat cu Premiul Diapason d’Or din partea revistei internaționale Diapason. Răspunsul entuziast din partea publicului și a criticilor a încurajat formația să continue pe acest drum. Prin susținerea concertelor live și prin radio broadcast, Chamber Players își îndeplinesc țelul, acela de împărtăși pasiunea lor pentru muzică ascultătorilor. Artiștii mulțumesc Jianquan Ge și domnului Peng Bai pentru sponsorizarea viorii Rocca 1851, pe care cântă Ye Wu.
Orchestre des Arts Florissants
Vioară: Emmanuel Resche*(concertmaestru); Myriam Gevers; Augusta McKay Lodge*; Christophe Robert; Catherine Girard; Sophie Gevers-Demoures; Jeffrey Girton*; Michèle Sauvé
Violă: Galina Zinchenko; Simon Heyerick; Lucia Peralta
Violoncel: David Simpson**; Elena Andreyev; Magali Boyer; Alix Verzier
Contrabas: Joseph Carver**
Flaut: Serge Saitta
Oboi: Pier Luigi Fabretti; Yanina Yacubsohn
Fagot: Claude Wassmer
Corn: Nicolas Chedmail; Philippe Bord
Trompetă: Julia Boucaut
Clavecin: Florian Carré**
*Absolvenți ai Juilliard School of New York.
**Basso continuo
Ediții muzicale: Les Arts Florissants, Pascal Duc
Un ansamblu de muzicieni și instrumentiști specializați în interpretarea muzicii baroce cu instrumente de epocă, Les Arts Florissants este renumit în întreaga lume. Fondat în 1979 de clavecinistul și dirijorul american-francez William Christie, ansamblul, numit după o operă de Marc-Antoine Charpentier, are un rol important în renașterea unui repertoriu baroc care a fost neglijat vreme îndelungată (inclusiv redescoperirea nenumăratelor comori din colecțiile Bibliothèque Nationale de France). Astăzi, acel repertoriu este interpretat pe scară largă și admirat: nu numai muzica franceză din domnia lui Ludovic al XIV-lea, ci și muzica generală europeană a secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. Din 2007, ansamblul este condus și de tenorul britanic Paul Agnew, care este numit codirector muzical al Les Arts Florissants în 2019. În fiecare sezon Les Arts Florissants susține în jur de 100 de concerte și spectacole de operă în Franța – la Philharmonie de Paris, unde sunt artiști în reședință, Théâtre de Caen, Opéra Comique, Théâtre des Champs-Élysées, Château de Versailles, precum și la numeroase festivaluri – și sunt un ambasador activ pentru cultura franceză în străinătate, fiind invitat în mod regulat la New York, Londra, Edinburgh, Bruxelles, Viena, Salzburg, Madrid, Barcelona, Moscova și în alte orașe.
Stabilită în Amsterdam, Concertgebouworkest a fost fondată în anul 1888 și a primit titlul oficial de „Royal” cu ocazia celebrării Centenarului în 1988. Regina Maxima patronează orchestra. Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam este una dintre cele mai bune din lume. Este recunoscută și extrem de apreciată pentru interpretările spectaculoase ale compozițiilor lui Mahler și Bruckner. De asemenea, susține numeroase concerte tradiționale apreciate și respectate, precum interpretarea Pasiunilor în Ajunul Crăciunului în fiecare an. Orchestra a colaborat de-a lungul anilor cu cei mai mari dirijori și soliști. Compozitorii Richard Strauss, Gustav Mahler și Igor Stravinski au dirijat orchestra Concertgebouw în numeroase ocazii. Până la ora actuală, orchestra continuă colaborări de termen lung cu compozitori contemporani de renume.
Daniel Harding a debutat ca dirijor în 1994 cu Orchestra Simfonică din Birmingham, fiindu-i asistent lui Sir Simon Rattle în acel sezon. În sezonul următor, a fost asistent pentru Claudio Abbado la Orchestra Filarmonică din Berlin. Domnul Harding ocupă funcțiile de Director Muzical al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii Suedeze (din 2007), Director Artistic al Festivalului Anima Mundi din Pisa, Italia și Dirijor Laureat al Orchestrei de Cameră Mahler. Între 2016 și 2019 a fost Director Muzical al Orchestrei din Paris. Harding are apariții regulate cu Orchestra Filarmonică din Viena, Capela de Stat din Dresda, Orchestra Filarmonică din Berlin, Orchestra Simfonică din Londra, Orchestra Gewandhaus din Leipzig și Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Bavareze. De la prima sa reprezentație cu Orchestra Concertgebouw în ianuarie 2004, Daniel Harding a revenit de mai multe ori la această orchestră, dirijând-o la Concertgebouw și în diferite turnee.
Comunicat al Biroului de Presă al Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”
*
Asociația Culturală Leviathan, editor al publicațiilor Leviathan.ro și revista culturală trimestrială „Leviathan”, este partener media al Festivalului Internațional „George Enescu” 2021.
Pe acest portal veți găsi toate informațiile necesare, programul zilnic al Festivalului, prezentarea muzicienilor invitați, date despre lucrările din programe, relatări, cronici, fotografii. În revista „Leviathan” nr. 3, iulie–septembrie 2021, pp. 47–49 puteți citi un amplu articol de prezentare a ediției 2021 a Festivalului iar în nr. 4, octombrie–decembrie 2021 vom publica o sinteză a Festivalului și cronici ale concertelor.
Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2021
Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2019
Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2017
Arhiva rubricii Concursul Internațional George Enescu 2020/2021
Arhiva rubricii Concursul Internațional George Enescu 2018