”Un cântec a pornit prin lume” de Paula Romanescu

143
paula romanescu francofonie

Anul 1990

La Bucureşti s-a înfiinţat Liga de Cooperare Culturală şi Ştiinţifică România–Franţa, cu filiale în aproape toate marile centre culturale ale ţării, în cadrul căreia au fost susţinute ample programe culturale – recitaluri de poezie şi muzică, comunicări ştiinţifice, expoziţii de artă, traduceri literare în/din limba franceză (Eminescu, Arghezi, Blaga, Bacovia, Minulescu, Apollinaire, Louise Labé, P. Verlaine, Antologie de poezie franceză etc.) schimburi culturale cu organizaţii asemănătoare din Franţa, participări la Saloane de Carte, înfrăţiri între localităţi din Franţa cu cele din România, întâlniri bilaterale între elevi, studenţi, cadre didactice, scriitori, interpreţi de muzică, actori; toate acestea bucurându-se de colaborarea cu înalte instituţii din România – Palatul Cotroceni al Preşedinţiei României, Ambasada Franţei, Institutul Francez din Bucureşti, Radio România Cultural, Radio România Internaţional, Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Colecţiilor şi, din Franţa – Salon du Livre, Montmorillon & Paris; Biserica Română din Paris, Fondation Jacques Brel, Bruxelles – Exposition Jacques Brel – L’homme aux mille visages etc.

Anul 1991

Pictorița Adina Romanescu (n. 1974) deschide la Fundația Jacques Brel din Bruxelles expoziția de grafică Portraits Brel. Lucrările se află în colecția Fundației.

Jacques Brel, L’homme de la Mancha

Vezi și: Adina Romanescu Art

Anul 1993

La  Sommet-ul de Francofonie la nivel de Şefi de State, care a avut loc în Insula Saint-Maurice, România a devenit cea de a 47-a membră în marea familie a ţărilor francofone. Francofilă era ea de mai bine de două veacuri, de pe când ai noştri tineri învăţau pe la Paris ”la gât cravatei cum se leagă nodul”, de pe când Bucureştiul era Micul Paris în care arhitecţi pe care malurile Senei nu puteau să-i mai încapă, au venit şi-n ţara noastră şi s-au pus pe construit palate nenumărate, fiindcă pe atunci prin România nu prea juca tontoroiul sărăcia iar aurul ei luase minţile multora dar le şi pusese talentul la muncă; pe scenele teatrelor naţiei de prin marile urbe ale ţării se ciripea franţuzeşte, başca în presă şi prin saloanele Chiriţoaielor de Iaşi ori din provincie…

În vara aceluiaşi an, la Meulan, Franţa, s-a organizat un concurs de creaţie literară la care au participat cu poeme inedite poeţi din toate ţările francofone. A fost să fie ca poemul meu J’ai cherché mes amis inconnus să primească Prix de L’Europoésie, Regard sur le monde şi să devină, pus pe muzică de compozitorul Laurenţiu Profeta, Chant à la Francophonie.

Laurentiu Profeta, ”Chant à la Francophonie”, versuri de Paula Romanescu
Laurențiu Profeta, ”Chant à la Francophonie”, versuri de Paula Romanescu. Publicată în revista ”Opus”, editată de Liga Studenților din Universitatea de Muzică București, anul II, nr. 4 (5), decembrie 1999.

Anul 1995

La cea de a XVI-a Bienală de Francofonie de la Bucureşti (președinte fondator: Alain Guillermou; președinte : Roland Éluerd), a cărei temă a fost La place du français sur les autoroutes de l’information, în volumul La Roumanie et la Francophonie, care cuprinde toate actele/ comunicările susţinute, un loc privilegiat l-a avut interludiul poetic Hypocrite poète, mon semblable, mon frère, în care a fost inclus şi poemul amintit.

Anul 1996

Pianista şi interpreta vocal Liana Lungu a interpretat pentru prima oară cântecul amintit la recitalul de muzică şi poezie Chant à la Francophonie, organizat de Radio România Cultural şi Ambasada Franţei pentru a marca Săptămâna Mondială a Francofoniei.

Anul 1998

Editura Alcor din Bucureşti realizează CD-ul Chant à la Francophonie, care cuprinde 12 poeme în traducere franceză de M. Eminescu, L. Blaga, M. R. Paraschivescu şi P. Romanescu.

În luna decembrie a aceluiaşi an, la Hotel Hilton din Capitală s-au desfăşurat lucrările Celei de a VI-a Sesiuni de Francofonie la nivel de Miniştri de Externe, încheiate în acordurile ample ale Imnului Francofoniei, acorduri în care răsună întreg sufletul românesc – parte din sufletul lumilor.

Anul 1999

În manualul de Limba Franceză pentru clasa gimnazială a VII-a (Editura Humanitas), a fost introdus textul poemului şi, deopotrivă, partitura muzicală a acestuia semnată de maestrul L. Profeta.

De atunci cântecul acesta trece prin lume spunându-i acesteia despre o ţară europeană francofonă – România, Stat far al Francofoniei în Europa Centrală şi de Est, cum ne-a fost numit ţara la Sommet-ul din 2006.

Şi cântecul continuă să se facă auzit în lumea multiculturală şi francofilă, şi cu nuanţe de suflet românesc, în care zidirea cuvântului întru frumos vine de departe, cu, drept călăuză, intraductibilul DOR, spre a nu rătăci niciodată calea spre obârşie, la izvor, deşi ne-am împletit şi ne împletim din iubire de oameni cântul nostru în marele cântec al lumii.

Chant à la Francophonie

J’ai cherché mes amis inconnus

J’ai cherché mes amis inconnus
Aux quatre coins du monde
Sur cette terre ronde
Où le langage n’est plus
Source de malentendus –
Jamais plus!
J’ai cherché mes amis inconnus
J’ai mis mon cœur en fête
Et le chant d’alouette
S’est levé vers les cieux
Sur les ailes du violon d’Enesco.

Et puisque l’horizon est petit,
Un mage au nom de Brancusi
Fit s’élever vers l’infini
La grande Colonne sans Fin de la vie.
Voilà pourquoi je monte toujours
Alouette au ciel de l’amour
Voilà pourquoi je ne sais pas
Préférer la haine à la joie.
Alouette au ciel infini
Du clair azur – francophonie,
De Roumanie!

J’ai cherché mes amis inconnus
De l’Est jusqu’à l’Ouest
Et, arrivée à Brest
J’ai entendu une voix:
Rappelle-toi, Barbara, 
N’oublie pas! 
Et j’ai su que rien n’est perdu
Tant que l’amour existe
Dans ce monde parfois triste
Où le sourire fleurit
Sous les larmes de la pluie…

Voilà pourquoi, mes chers amis,
Je garderai à tout jamais
Dans le sourire un grain de sel,
Dans la tristesse un peu de miel;
Voilà pourquoi j’éclate de rire
Sous mes rides prises pour un sourire,
Voilà pourquoi je chante toujours –
Alouette au ciel de l’amour,
Alouette au ciel infini
Du clair azur – francophonie,
De Roumanie!

Paula Romanescu

Vezi și: Ziua Internaţională a Francofoniei, la rubrica Filă de calendar

 

1 COMENTARIU

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.