În cadrul parteneriatului media dintre Masteratul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan – Engleză (MTTLC), din cadrul Universității București și Leviathan (v. articolul din 29 decembrie 2024, click aici), publicăm traduceri ale masteranzilor pe site-ul leviathan.ro și în revista culturală trimestrială „Leviathan”.
Mai jos, haiku-uri de Corneliu Traian Atanasiu, traduse în limba engleză de Ana Cărăgui. Grupajul integral va apărea în revista trimestrială „Leviathan”, nr. 3 (32), iulie–septembrie 2026.
Corneliu Traian Atanasiu
Haiku-uri
rafale de vînt –
se sting la liman doar
valuri mărunte
oglinda toamnei –
mii de lumini tresar
pe apa ridată
sosind la liman
cînd plesnet cînd clipocit –
povești fel și fel
tot mai departe –
cărările strînse ghem
în gheara mîței
o mînă sub cap –
sfădindu-se cu cerul
crengi desfrunzite
cerul spălăcit –
abia foșnind paiele
uscate de vînt
răni înflorite –
mereu fără lacrimi spre
soare apune
savoarea brizei –
pe furiș valu-mi fură
nisip de sub tălpi
chiot în pustiu –
revărsat ca din ghioc
sunetul mării
slalom uriaș –
dintre porți nimerind
doar sosirea
ocheade din larg –
caste frunzele din plopi
le-ntorc spatele
ciulini și spice –
în pahar buchet
și culoare
maci învăpăiați
mai presus de holdă –
ocrotind visul
prelinse pe geam –
picături gemene se
zvîntă pe obraz
macii risipiți –
apa toată-ncrețită
de grija lor
toamnă tîrzie –
pe-un fir de paing lumini
de avarie
clepsidră spartă –
vîntul dînd timpul
înainte și-napoi
ceasul de-atunci –
același ciripit
de niciunde
tot mai delicat –
de mii de ani o piatră
ascuțind vîntul
Notă. Ortografia î este opțiunea autorului.
Leviathan, Anul VIII, Nr. 4 (29), octombrie–decembrie 2025, p. 58
Corneliu Traian Atanasiu
Haiku
Translated into English by Ana Cărăgui
gusts of wind –
at the shore fade out
only small waves
autumn’s mirror –
a thousand lights tremble
on rippled water
arriving ashore
now a slap, now a lapping –
stories of all kinds
farther and farther –
paths curled tight
in the cat’s claw
a hand beneath the head –
quarreling with the sky
leafless branches
washed-out sky –
the faint rustle of straw
dried by the wind
blooming wounds –
always without tears
toward the setting sun
the taste of the breeze –
stealthily the wave steals
sand from beneath my feet
a shout in the void –
spilling like from a shell
the sound of the sea
giant slalom –
between gates, hitting
only the finish
glances from afar –
chaste leaves of poplars
turn their backs
thistles and grains –
in a glass, a bouquet
and color
blazing poppies
above the field –
guarding the dream
spilled on the window –
twin drops
dry on the cheek
scattered poppies –
all the water wrinkled
by their worry
late autumn –
on a spider thread
emergency lights
broken hourglass –
the wind pushing time
back and forth
the clock from then –
the same chirping
from nowhere
ever more delicate –
for thousands of years a stone
sharpening the wind
Leviathan, Year VIII, No. 4 (29), october–december 2025, pg. 58
