”Kurban Bayramı – Sărbătoarea Sacrificiului” (2) de Urfet Şachir

132
„Kurban Bayramı”, Profetul Ibrahim la momentul sacrificiului (vedere din 1974, din arhiva personală Urfet Șachir)
„Kurban Bayramı”, Profetul Ibrahim la momentul sacrificiului (vedere din 1974, din arhiva personală Urfet Șachir)

traditiones rubrica leviathan.ro logoÎncepând de duminică, 11 august 2019, credincioșii musulmani vor celebra timp de patru zile una dintre cele mai importante sărbători religioase din calendarul islamic Hicri – ”Kurban Bayramı (”Sărbătoarea sacrificiului” sau ”Sărbătoarea Mare”), Eid al-Adha în arabă.

***

Marele Profet al Islamului, Hz. Muhammed, definește importanța acestei sărbători astfel:

”Înaintea Mărețului Allah, cea mai valoroasă dintre zile este prima zi de «Kurban Bayramı» (Sărbătoarea Sacrificiului), iar după aceasta este a doua zi de «Kurban Bayramı»” (Ebû Dâvûd, Menâsik, 19).(*)

Eid al-Adha în Senegal. Sărbătoarea sacrificiului în Senegal. Sursa foto: Wikipedia
Eid al-Adha în Senegal. Sărbătoarea sacrificiului în Senegal. Sursa foto: Wikipedia

Prima zi de ”Kurban Bayramı” este a zecea zi din luna Zilhicce (a douăsprezecea lună din calendarul islamic). Cele zece zile dinaintea sărbătorii sunt cele mai virtuoase, în aceste zile realizându-se practicile pioase înaintea lui Allah (Tirmizî, Savm, 52). Sacrificiu și sărbătoare sunt două concepte. Prin urmare, înainte de a trece la sensul sărbătorii sacrificiului, trebuie să subliniem sensul fiecărui concept. În acest context, observăm că Dicționarul limbii turce definește sacrificiul ca fiind îndeplinirea poruncii religiei sau a unei făgăduieli prin tăierea unui animal. Prin aprofundare, înțelegem prin acest sacrificiu o mărturisire de apropiere a oamenilor de Allah, acesta fiind sensul scurt al conceptului. În mod similar, Dicționarul limbii turce definește conceptul de sărbătoare ca fiind o zi sau zile de importanță națională și religioasă care se celebrează. Dacă extindem această definiție, conform calendarului Hijri, este o sărbătoare religioasă sărbătorită timp de patru zile de la a zecea zi de Zilhicce și constituie una dintre cele două cele mai importante sărbători din religia islamică. Sărbătoarea jertfei își ia numele de la sacrificiul animalelor (vacă, bivol, oaie, capră sau cămilă, în funcție de zonă sau de posibilitatea financiară) în numele și cu acceptarea lui Allah. Episodul sacrificiului este relatat de Coran şi este acelaşi şi în Biblie, în Vechiul Testament. Potrivit tradiției, animalele trebuie să aibă o anumită vârstă la momentul sacrificiului: oaia și capra peste un an, vaca și bivolul peste doi ani, iar cămila peste cinci ani. Carnea se împarte în trei părți egale, din care o parte este consumată de familia celui care a sacrificat animalul, o parte se oferă rudelor, iar restul se împarte celor nevoiași. În acest sens, sacrificiul închinării, satisfăcând nevoile alimentare ale săracilor, este un element important care consolidează solidaritatea socială. Esența acestei închinări făcute cu sacrificiu material și spiritual este apropierea de Dumnezeu și respectarea poruncilor Lui. În zilele acestei sărbători, cea mai sfântă închinare este realizarea pelerinajului la Mecca, iertarea celui care are o credință profundă, fiind zilele cele mai norocoase, fericite. În același timp, sunt zile de bucurie în care credincioșii se înfrățesc, iar împărțirea cărnii de sacrificiu este un prilej de întrajutorare și socializare. Din toate punctele de vedere, sunt zile în care fața omului râde, făcând din acestea zile de bucurie. Tot în aceste zile trebuie făcute mai multe rugăciuni, mătănii, pomenirea numelui Domnului și aduse mulțumiri lui Dumnezeu. El știe valoarea fiecărui om și a faptelor sale. Credincioșii trebuie să se comporte în spiritul acestei sărbători pe care Dumnezeu Atotputernicul, în marea Sa bunăvoință, le-a oferit-o spre a se bucura și spre a bucura la rândul lor pe semenii lor. În raport de zilele obișnuite, în aceste zile, îmbrăcămintea trebuie să fie mai frumoasă, starea și conduita față de ceilalți oameni și față de familie trebuie să arate că percep sensul acestei sărbători și că-i acordă importanța care i se cuvine. Din punct de vedere material, trebuie să dovedească generozitate, să bucure cu precădere copiii, orfanii și săracii, după posibilități.

Pelerinaj la Mecca (vedere din 1974, din arhiva personală Urfet Șachir)
Pelerinaj la Mecca (vedere din 1974, din arhiva personală Urfet Șachir)

Sărbătoarea este un bun prilej de împăcare a celor certați, de vizite mai dese între rude, de iertare de păcate și iertare între rude și confrați. În credința islamică, sărbătorile au unele caracteristici cu privire la pregătirea de dinainte. Fără a intra în amănunte, redau unele aspecte: febra cumpărăturilor în vederea oferirii de daruri cu prilejul vizitelor, vizita la cimitir și rugi înălțate în memoria celor dragi, trecuți în eternitate; de asemenea rugi făcute acasă pentru iertare și prosperitate. În acest fel, sunt transmise tradițiile, în credința islamică, de reînnoire frățească, de conștientizare a uniunii și solidarității, de împărtășire a bucuriilor și tristeților, de la mână la mână, de la inimă la inimă pentru continuitatea prosperității și armoniei.

Din zicerile înaintașilor:

”Văzând inima ta plină ochi cu chipul bogăției, razele de lumină care plouă spre tine se întorc și pleacă. Purifică-ți inima, ca să se poată umple cu știință și taine!” (Ataullah İskenderi) (**)

Ruga zilei:

”Doamne, așa frumos cum m-ai creat, dă-mi și frumusețea morală!” (İbn Hanbel, I, 403) (***)

Mangalia, 6 august 2019

Referințe:

Diyanet İşleri Başkanlığı,Diyanet Takvimi”, Ankara, 2014

http://ilksesgazetesi.com/yazilar/kurban-bayraminin-anlam-ve-onemi-2233

________

(*) (**) (***) Traduceri de Urfet Șachir.

Vezi: ”Kurban Bayram – Sărbătoarea Sacrificiului” de Urfet Şachir

Arhiva rubricii Traditiones de Urfet Șachir

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.