Știri: Festivalul „George Enescu” – concertele zilei de 16 septembrie 2021

16 septembrie 2021

Ansamblul Les Dissonances. Foto: Julien Mgnot. Sursa: Festivalul „Enescu”

„Balada” lui Enescu, pe scena Festivalului, după ce s-a viralizat pe 19 august 2021, la aniversarea compozitorului

Balada și Capriciul român pentru vioară și orchestră de George Enescu apar astăzi pe afișele concertelor de la Ateneul Român și Sala Palatului, în interpretarea a doi apreciați violoniști, fini cunoscători ai muzicii enesciene, Remus Azoiței, împreună cu Orchestra de Cameră din Viena, și, respectiv, David Grimal, împreună cu formația pe care a creat-o, Les Dissonances.

Primul concert al zilei are loc la Ateneul Român la ora 16.30, unde vor apărea pe scenă Orchestra de Cameră din Viena, condusă de Vlad Vizireanu, alături de violonistul Remus Azoiței. Emoționanta Baladă pentru vioară și orchestră de de George Enescu deschide concertul, ca omagiu adus compozitorului, la aniversarea a 140 de ani de la nașterea sa. Balada a fost lucrarea lui George Enescu care s-a viralizat pe 19 august, în urma unui proiect organizat de Festivalul „Enescu”, pentru a marca 140 de ani de la nașterea compozitorului, prin muzică și fără cuvinte mari.

Programul continuă cu Concertul nr. 4 în Re major pentru vioară și orhestră, KV. 218 de Mozart. Mozart, geniu sclipitor și violonist desăvârșit, a compus primele cinci concerte pentru vioară într-un timp record de 6 luni, în anul 1775. Concertul nr. 4 este denumit și Concertul „militar’’, datorită ritmului marțial de la începutul primei părți.

Simfonia nr. 9 in Do major, D 944 de Schubert va încheia concertul în atmosfera romantismului timpuriu. Simfonia a IX-a, cunoscută cu titlul de Marea Simfonie este ultima creație de gen din creația lui Schubert, și a fost interpretată în primă audiție în 1839 la mai bine de 10 ani de la moartea compozitorului.

La Sala Palatului, de la ora 19.30, ansamblul Les Dissonances din Paris, condus de violonistul și directorul său artistic, David Grimal aduce în fața publicului sonorități ale modernismului, într-un program din creația compozitorilor Ravel, Enescu și Stravinski.

Programul va începe cu Suita nr. 2 din baletul „Daphnis și Chloe” de Murice Ravel. Capodoperă a impresionismului muzical, baletul a fost compus în 1909, fiind inspirat de o poveste antică grecească. Orchestrația sa amplă, cu cor, se datorează ideii compozitorului de a crea o simfonie coregrafică, după cum a și denumit-o inițial. Suita a II-a este continuarea poveștii de dragoste dintre cele două personaje și conține cele mai populare teme ale baletului.

Următoarea lucrare este Capriciul Român pentru vioară și orchestră de George Enescu, pe care îl vom asculta în interpretarea violonistului David Grimal. Enescu a început lucrul la Capriciul român în 1925, dar nu l-a terminat. Lucrarea a fost finisată de compozitorul Cornel Țăranu împreună cu violonistul Sherban Lupu. Capriciul ilustrează virtuozitatea violonistică spectaculoasă, inspirată din muzica tradițională. Enescu s-a inspirat și a introdus în numeroase creații elemente din muzica lăutărească.

Seara se va încheia cu Baletul „Le Sacre du printemps” de Igor Stravinski, compus în anul 1913, pentru stagiunea de balet a lui Serghei Diaghilev de la Paris.

Audiția acestei lucrări emblematice pentru creația lui Stravinski aniversează în această ediție a festivalului, 50 de ani de la moartea compozitorului.

„Cele aproape 11 decenii, câte au trecut de la apariţia Ritualului primăverii, nu au putut diminua nici modernitatea muzicii lui Igor Stravinski, nici atmosfera stranie, de forţă sălbatică dezlănţuită ale acestor Tablouri ale Rusiei păgâne. Le Sacre du printemps, care generat un uriaş scandal la premiera baletului lui Nijinski, în 29 mai 1913, la Théâtre des Champs-Elysées din Paris, «cel mai răsunător scandal pe care istoria muzicii l-a înregistrat vreodată» (Roman Vlad), continuă să şocheze prin substratul barbar al ritualului, prin spaima şi – reflex al acesteia – cruzimea invocate pentru a sărbători venirea primăverii. Pentru sensibilitatea europeană, nedeprinsă şi greu de adaptat la astfel de trăire, imposibil de făcut să perceapă resurecţia vegetală în ecuaţie cu dezlănţuirea de forţe primitive, baletul lui Stravinski părea un cataclism. Aşa încât şocul produs atunci, cu un an înaintea declanşării Primului Război Mondial, impresia de haos revărsat ameninţător devin oarecum explicabile, mai ales că montarea lui Nijinski fusese total neinspirată. «Impresia generală pe care am avut-o atunci şi o păstrez şi acum despre acea coregrafie este inconştienţa cu care a fost realizată de Nijinski», scrie Stravinski în Cronica vieţii mele. S-a văzut în această gramatică muzicală a cruzimii un gest profetic: «Motivul autonimicirii voluntare face şi mai tragică abdicarea individului în faţa colectivităţii.» (Roman Vlad, Stravinski, 1957). Întreaga civilizaţie e scufundată de «noua barbarie» a veacului, simbolizată de «baletul arheologic» al lui Stravinski, compus pe un libret scris în colaborare cu Nicholas Roerich, pictor şi erudit în domeniul antichităţii slave.” – Costin Tuchilă.

Cu ocazia concertelor din Festivalul „Enescu”, David Grimal și Les Dissonances lansează în România și CD-ul Chausson. Ravel. Enescu, care este disponibil deja pentru cumpărare la librăriile Cărturești. Lansarea oficială – împreună cu o sesiune de autografe și o discuție cu David Grimal – va avea loc vineri, 17 septembrie, la ora 21.20, după concertul Les Dissonances de la Sala Palatului, la standul Cărturești.

La concertul de la Ateneu accesul este permis cu prezentarea certificatului verde Covid. La Sala Palatului și Sala Radio, nu este necesar certificatul verde.

Concertele de la Ateneu și Sala Palatului vor fi transmise gratuit pe site-ul Festivalului

și vor rămâne online timp de 12 ore, pentru a fi văzute și de pe alte meridiane orare. Fiecare concert are pagina sa de eveniment, la care se ajunge pentru a-l asculta din pagina Program.

Concertul de la Sala Palatului vor fi transmis în direct la Radio România Muzical și Radio România Cultural.

Pe site-ul festivalului, la acest link, puteți citi zilnic cronici, interviuri și informații suplimentare în Agenda Festivalului.

În cei 75 de ani de existență, Orchestra de Cameră din Viena s-a impus ca una dintre cele mai importante orchestre de cameră din lume. De-a lungul deceniilor, orchestra a lucrat îndeaproape cu dirijorii Carlo Zecchi (dirijor principal 1966–1976), Philippe Entremont (dirijor principal 1976–1991), ulterior cu Yehudi Menuhin, Sándor Végh, Heinrich Schiff (dirijor principal 2005–2008) și Stefan Vladar (dirijor principal 2008–2018). În 1946, Benjamin Britten a dirijat Orchestra de Cameră din Viena, interpretând propria sa lucrare, Serenada, op. 31. În 1952, la vârsta de 9 ani, Daniel Barenboim a debutat cu această orchestră.

Caracterizat drept un dirijor cu „gesturi ample, claritate, precizie și pasiune pură”, Vlad Vizireanu continuă să lase o impresie deosebită ca dirijor profesor. Vlad Vizireanu a atras atenția inernațională odată cu obținerea premiului al doilea la Concursul de Dirijori Cadaqués, în 2013, la un concert televizat din Sala Auditori (Barcelona). Ulterior, și-a făcut debutul cu Orchestra Simfonică din Londra la Sala Barbican, unde a fost finalist la Competiția Donatella Flick din 2016. În 2018, a fost invitat la Competiția Malko, alături de Orchestra Simfonică Națională Daneză, iar la Concursul de Dirijori Mahler a fost unul din cei 14 dirijori invitați din cei 400 care au aplicat, alături de Simfonia Bamberg.

Descris în revista britanică „The Strad” ca fiind „un virtuoz incurabil cu suflet și tehnică fabuloasă”, violonistul Remus Azoiței a absolvit Conservatorul din București la clasa lui Daniel Podlovski, după care a obținut o bursă de studii la renumita Juilliard School din New York, unde a urmat cursurile de master cu Itzhak Perlman. De-a lungul timpului a beneficiat și de îndrumarea violonistului Bujor Prelipcean. Remus Azoiței a înregistrat în premieră mondială integrala lucrărilor pentru vioară și pian de George Enescu alături de pianistul Eduard Stan, pentru casa de discuri Hänssler din Germania.

Ansamblul Les Dissonances a fost înființat în 2004, la inițiativa lui David Grimal de a crea un colectiv artistic. Deși poate părea confuză asocierea cuvântului disonanță cu un ansamblu muzical, principiul Les Dissonances este solidaritatea între lumi separate, ceea ce îi conferă originalitate. Ansamblul creează o legătură între interpreții cu activitate în diverse domenii ale muzicii (compozitori, soliști, orchestre) și include nu numai muzicieni din cele mai renumite orchestre franceze și internaționale, dar și tineri artiști talentați, aflați la început de carieră. Ansamblul Les Dissonances interpretează lucrări simfonice și de cameră binecunoscute (Strauss, Bach, Schubert sau Beethoven), dar și compoziții ale autorilor contemporani (precum Thierry Eschaich, Brice Pauset sau Marc-André Dalbavie).

David Grimal este un muzician cu o recunoaștere internațională datorată originalității sale. Într-un efort continuu de reflecție asupra rolului artei în societate, reușește să juxtapună perspective diferite pentru a compune muzică prin reinventarea percepției colective. Ca solist apreciat, a fost invitat să interpreteze sub bagheta unor dirijori de talie mondială (Eschenbach, Krivine, Pletnev, Frühbeck de Burgos, Eötvös, Nelsons, Saraste, Orozco-Estrada, Skrowaczewski, van Sweden ș.a.m.d.), cu performanțe greu de atins alături de Orchestra din Paris, Orchestra Filarmonică Radio France, Orchestra de Cameră a Europei, Berliner Symphoniker, Orchestra Națională a Rusiei, Filarmonica New Japan, Orchestra de Cameră Engleză sau de Mozarteum Orchester din Salzburg.

Festivalul în țară: Pitești, click aici.

Sibiu, click aici.

Ploiești, click aici.

Asociația Culturală Leviathan, editor al publicațiilor Leviathan.ro și revista culturală trimestrială „Leviathan”, este partener media al Festivalului Internațional „George Enescu” 2021.

Pe acest portal veți găsi toate informațiile necesare, programul zilnic al Festivalului, prezentarea muzicienilor invitați, date despre lucrările din programe, relatări, cronici, fotografii. În revista „Leviathan” nr. 3, iulie–septembrie 2021, pp. 47–49 puteți citi un amplu articol de prezentare a ediției 2021 a Festivalului iar în nr. 4, octombrie–decembrie 2021 vom publica o sinteză a Festivalului și cronici ale concertelor.