Etichetă: emigrant

Acum 135 de ani, în 7 septembrie 1888 americanca Edith Eleanor McLean, născută la această dată şi cântărind puţin peste un kilogram, a fost...

– Așteptați cinci minute până își face efect anestezia. – V-ați gândit să-i predați cândva cabinetul fiicei? – Categoric nu! În niciun caz! –...

– Sunt supărat rău pe tine! – Unchiule, dar sub nicio formă nu puteam să mă duc la înmormântarea tatei. Nu pot să intru...

– Nu știu dacă îți aduci aminte de mine: sunt Márika, am fost colege la Școala de Arte. Eram înaltă, grăsunică și cu părul lung,...

– Alo, dragă doamnă, duceți-ne în țară, nu mai putem să stăm aici! – Nu ați mai sunat la noi, la Asociația Culturală din...

Primăvara vine de pe o zi pe alta. Te culci cu ninsoare și te trezești cu bălți de apă din grădină până în stradă,...

Când sufrageria devine colivia de aur în care poți cânta cât vrei, poți zbura de la o floare tropicală la alta, poți visa la...

De 24 ianuarie mă leagă trei amintiri. Alecsandri cu iernile lui, Unirea și soacra. Pe primul îl iubeam. Aveam acasă o cărticică roșie cu...

Ningea cu fulgi mari și grei când mașina se opri în fața blocului. Șapte etaje. O singură scară. Niște copaci fără frunze. Era iarnă....

Oare când mi-am dat seama că acest drum nu are întoarcere? Venise primăvara, a doua de când eram aici, calendarul arăta luna mai, afară...

Dacă l-ar fi întrebat cineva, în momentul acela, ce-și dorește cel mai mult și mai mult pe lumea asta, nu ar fi știut ce...

Nordul. Numai cuvântul mă făcea să îngheț. Alex era deja acolo. Închiriase un apartament într-un cartier cu faimă proastă. Era singurul care avea trei...

Februarie a început cu zăpadă. Florăriile aduceau primăvara în vitrinele lor mari, verde crud și galben timid, destul de mult roșu, un pic de...

Toată seara a fost dramă fără bani. Îi înnebunisem pe toți cu hohotele mele de plâns. A doua zi, punct la opt și jumătate,...

Se însera repede. Mai repede ca în București. Asta pentru că eram între dealuri și munți. Copiii erau preocupați până peste cap cu niște...

Orele cu trenul spre Hanovra au trecut mai ușor decât credeam. Maică-mea venise pentru o lună la noi și cea mai mare bucurie a...

Era noapte în Nürnberg. Copiii dormeau în paturile de cazarmă, metal verde, masiv, paturi cu etaj, cum niciodată nu văzuseră în țară. Cu siguranță...